Moaştele sfinte ale Părintelui arhimandrit Ilarion Argatu .... - Articole

Marturie

Scrie o marturie aici despre Parintele Argatu

Ultimele comentarii

Moaştele sfinte ale Părintelui arhimandrit Ilarion Argatu ....

Moaştele sfinte ale Părintelui arhimandrit Ilarion Argatu Transformarea bisericii-catedrală Sfinţii Ioachim şi Ana şi Naşterea Maicii Domnului din Boroaia într-o sfântă mănăstire de maici, ctitorie a părintelui Ilarion şi a părintelui Alexandru

În perioada 8-14 septembrie 2006, aflat la Boroaia ( pentru 8 septembrie 2006 – ziua Naşterii Maicii Domnului, 9 septembrie – ziua Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana – hramurile bisericii din Boroaia, ctitoria părintelui Ilarion, şi 14 sept. – ziua Înălţării Sfintei Cruci – hramul mănăstirii Sfânta Cruce, aflată în munţii din apropierea aşezării Boroaia – de asemenea ctitorie a părintelui Ilarion şi a părintelui Alexandru Argatu ), am fost martor în ziua de 12 septembrie, pe când mă aflam în pridvorul bisericii, împreună cu d-l Gheorghită, vărul prin alianţă şi finul părintelui Alexandru, şi sora Veronica de la pangar, a unui eveniment ieşit din comun, o minunată lucrare de exorcizare ce se făcea la moaştele părintelui Ilarion.

Două doamne credincioase în vârstă de aproximativ 50 de ani, sosite din oraşul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, au intrat în biserică să se închine şi să se roage la sicriul părintelui Ilarion. Una din cele două doamne încercând să se apropie de sfintele moaşte ale părintelui, a fost ţintuită locului, la distanţă de 1-2 metri de raclă, izbucnind într-un ţipăt, urmat de urlete şi gemene cumplite, pe care noi, cei din pridvorul bisericii le-am auzit, repezindu-ne cu toţii în biserică să vedem ce se întâmplă. Timp de 5 minute a continuat această femeie chinuită de diavol, să ţipe, nereuşind să se apropie de raclă, să se-nchine şi să sărute Sfintele Moaşte ale părintelui Ilarion.

Ţipetele, urletele, gemetele femeii au slăbit pe parcurs din intensitate, iar după aproape 6 minute, liniştindu-se din ţipătul şi tremuratul mâinilor şi al trupului său, s-a apropiat de sfintele moaşte, sărutându-le, dupa care s-a aşezat în genunchi alături, rugându-se, citind dintr-o carte de rugăciuni şi acatiste, timp de 30-40 de minute.

În final femeia, ajutată de duhul părintelui Ilarion întru Duhul Sfânt, avea o foarte bună stare sufletească. Fizionomia şi mimica feţei sale erau acelea a unui om normal, împăcat cu sine şi cu Dumnezeu. Minuni de acest gen au mai fost făcute la mormântul părintelui Ilarion timp de 7 ani până pe data de 5 mai 2006, la dezgropare, dupa cum am relatat în primul articol publicat în revista Lumea Credinţei - iunie 2006. Acestea continuă până în prezent, având convingerea că şi în viitor părintele Ilarion va ajuta pe toţi cei în suferinţă.

În ziua de 14 septembrie 2006, am participat la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoţi ( mireni şi călugări ) la Sfânta Mănăstire Sfânta Cruce din Munţii Neamţului ( în apropiere de Boroaia) ctitoria părintelui arhimandrit Ilarion şi a părintelui Alexandru Argatu. A fost o zi frumoasă, însorită de toamnă, o slujbă deosebită la care au venit sute de creştini, din Boroaia şi din localităţile din apropierea sfintei mănăstiri.

A urmat o agapă creştinească, care a încununat frumoasa sărbătoare, bucurând pe toţi participanţii. A fost atât de frumos, încât mi-am amintit de slujba şi de agapa sfinţirii Mănăstirii Sfintei Cruci, din 1997 în urmă cu aproape 9 ani, la care, de asemenea, tot într-o zi frumoasă de toamnă au participat 1000 de credincioşi veniţi nu numai din zona Moldovei ci şi din Bucureşti şi din ţară. Atunci, fiind în viaţă, a participat şi părintele Ilarion Argatu cu fii săi preoţi şi familiile lor, cu tot neamul său de preoţi, cu fii şi fiicele duhovniceşti le părintelui. Părintele arhim. Ilarion s-a bucurat foarte mult de această mare sărbătoare, de poporul ce a venit în număr atat de mare cât şi de armata ce a participat prin ofiţerii superiori şi fanfara militară ce a intonat Imnul naţional şi Imnul eroilor, dedicate în mod special celor 14 000 de eroi români şi cobeligeranţi creştini ce s-au jertfit pe aceste meleaguri, în memoria cărora părintele arhim. Ilarion a ridicat această sfântă mănăstire cu hramul Sfintei Cruci. Demn de amintit este faptul că părintele Ilarion după terminarea Facultăţii de Teologie de la Cernăuţi, a fost hirotonit ca preot militar, motiv pentru care sfinţiia sa a iubit foarte mult, în egală măsură neamul românesc şi armata sa, menită să apere hotarele ţării, poporul şi tradiţia sa, credinţa creştină multiseculară. Ulterior, prin căsătorie părintele a devenit preot de mir, paroh la parohia Oniceni, judeţul Suceava, în apropiere de Boroaia, apoi la Boroaia iar după decesul soţiei în 1971 a intrat în obştea călugărilor la Sfânta Mănăstire Antim din Bucureşti, apoi la Sfânta Mănăstire Căldăruşani, şi în final, la Sfânta Mănăstire Cernica, de unde s-a mutat la Domnul.

Părintele Alexandru Argatu mi-a mărturisit, când m-am aflat la Boroaia de aceste sfinte sărbători, că are în vedere să transforme complexul – aşezământ bisericesc, - (Biserica-Catedrală şi toate anexele existente trapeza mare de prăznuire pentru 200 de persoane, clopitniţa-turn înaltă cât turla mare a bisericii, casa de oaspeţi cea veche şi cea nouă (arhondaric) aflată în lucru de 40 de zile, şi bisericuţa paraclis cu hramul „Sfântul Gheorghe”, şi în viitor, un alt proiect al sfinţiiei sale, noua clădire cu chiliile maicilor ce avea sa fie realizat în cel mai scurt timp după terminarea şi sfinţirea arhondaricului) într-o mânăstire de maici, unde să se slujească zilnic după tipicul mânăstiresc, cu osebită râvnă credincioşilor ce au nevoie de ajutor, aşa cum bine am intuit această transformare, în articolul „Oare chiar aşa să fie?”. Gândul părintelui Alexandru în acest sens, de transformare întru mânăstire, a fost o continuare fireasca a dorinţei părintelui Ilarion Argatu ce a voit să facă o mânăstire de maici la Bethleem în ţara sfântă, şi astfel aceasta să fie Boroaia, unde părintele Ilarion a ctitorit din tinereţe şi toata viaţa, cât şi după, secondat mereu de fiul său, părintele Alexandru Argatu ce i-a urmat în parohie, şi care a definitivat lucrarea părintelui său şi a părintelui nostru, arhimandrit Ilarion Argatu.

Foarte mulţi oameni, din întreaga ţară, aflaţi în suferinţe şi în necazuri trupeşti şi sufleteşti, doresc să găseasca alinare şi tămăduire, venind la racla cu sfintele moaşte ale părintelui Ilarion, primesc ajutorul dorit. Aceştia sunt ajutaţi de harul părintelui Ilarion ce se manifestă totodată cu lucrarea materială şi spirituală a slujbelor săvârşite de către părintele Alexandru Argatu, fiul său şi paroh la Boroaia ( Sfânta Liturghie, Sfântul Maslu, şi rugăciuni, moliftele Sfântului Vasile cel Mare şi ale Sfântului Ioan Gură de Aur).

Cu banii donaţi de creştinii închinători, şi din pomelnicele lăsate de aceştia în biserica din Boroaia, părintele Alexandru a început din luna august 2006, construcţia unui aşezământ (arhondaric) – o clădire absolut necesară pentru cazarea a 100 de pelerini – ce doresc să rămână de pe o zi pe alta sau mai multe zile, la slujbele de Sfântul Maslu care se fac în zilele de luni, miercuri şi vineri. Părintele Alexandru a sacrificat un rând de meri din frumoasa livadă, pentru construcţia acestei clădiri cu parter şi două niveluri. În circa 3-4 luni a fost ridicată şi acoperită, cheltuindu-se pentru aceasta o sumă mare de bani din donaţiile şi acatistele lăsate de creştinii închinători, veniţi mereu în număr foarte mare, continuând lucrarea în perioada următoare, în funcţie şi de vreme, până în primăvara lui 2007, când au şi fost încheiate finisajele, (uşi, ferestre, instalaţii sanitare şi termice, grupuri sanitare pentru fiecare nivel, şi la parter o centrală termică pe lemne pentru încălzire şi apă caldă menajeră, zugrăveli, gresie, faianţă, mobilier, covoare şi lenjerie) pentru cazarea celor 100 de pelerini.

Finalizarea şi sfinţirea acestei clădiri (arhondaric) pentru cazarea creştinilor pelerini veniţi din toată ţara şi din afara ei, la moaştele părintelui Ilarion şi la slujbele de Sfântu Maslu, pentru sănătate sufletească şi trupească, s-a făcut la un an de la deshumarea părintelui Ilarion în 9 mai 2007, respectiv la 8 ani de la mutarea sa la Domnul. La slujba de pomenire a părintelui Ilarion, urmată după Sfânta Liturghie, au participat un sobor de preoţi invitaţi în frunte cu părintele paroh Alexandru Argatu şi cu fiii preoţi ai părintelui, părintele paroh Ştefan Argatu cu familia sa şi cu cea duhovnicească de la Slobozia- Ciorăşti (Focşani – Vrancea), părintele Ioan Argatu, fiica sa preoteasa Ana cu soţul preotul Adrian de la Suceava, nepoţii preoţi din Fălticeni împreună cu tot neamul, alături de fiii şi fiicele duhovniceşti ai părintelui Ilarion din Bucureşti şi din toată ţara, sosiţi în număr mare, biserica fiind arhiplină, la câteva sute de persoane.

După slujba de pomenire, s-a făcut sfinţirea noii clădiri a arhondaricului, prin rugăciunile făcute şi stropirea cu agheasmă, de către preotul paroh Alexandru şi soborul de preoţi participanţi la această sfinţire.

Toţi credincioşii, participanţi la aceste sfinte slujbe, au fost invitaţi apoi, ca în 2-3 seri, să servească masa întinsă în trapeza mare, la agapa praznicului de pomenire a părintelui arhimandrit Ilarion Argatu, fiind cu adevărat o atmosferă de mare sărbătoare creştină în tradiţia bisericii creştine ortodoxe a neamului românesc.

Terminând construcţia şi sfinţirea noii clădiri a arhondaricului, părintele paroh Alexandru Argatu a pus cu această ocazie şi piatra de temelie a viitoarei clădiri avută în proiect, clădirea cu chiliile mânăstirii de maici, ce urma să se realizeze în scurt timp, după dorinţa sfinţiei sale, cât şi cea a părintelui arhimandrit Ilarion Argatu.

Clădirea cu chiliile maicilor, a fost dotată ca şi arhondaricul, cu centrală termică şi grupuri sanitare la fiecare nivel, la parter având ateliere de croitorie veşminte preoţeşti, bucătăria şi sufrageria maicilor şi camerele unde vor fi cazate aproximativ zece persoane, femei înaintate în vârstă, bolnave, singure şi fără ajutor, pentru a fi îngrijite trupeşte şi sufleteşte de măicuţele din viitoarea mânăstire. La etaj sunt chiliile maicilor, iar la mansarda acestei clădiri sunt tot chilii ale maicilor, acestea ca o rezervă întru mărirea numărului de până la 50 de maici. Această lucrare începută în primăvara anului 2007, a fost gata şi sfinţită cu ocazia parastasului de 9 ani, în 10 mai 2008. La fel ca şi la precedenta lucrare cu un an în urmă, după săvârşirea sfintei liturghii şi a slujbei de pomenire a părintelui Ilarion, a fost sfinţită şi această nouă clădire de un sobor de preoţi, în frunte cu părintele Alexandru Argatu.

Ca şi altădată, au participat sute de credincioşi, veniţi din Bucureşti şi din toata ţara, la slujbele din biserică, şi la agapa ce a urmat in trapeza mare, dar şi frumoasă prin picturile biblice ce-i împodobesc pereţii frumoasa livadă de meri din curtea bisericii – acum mânăstire -, prin roadele sale merele, ca şi grădina cu cartofii şi legumele din apropierea mânăstirii, bucata de pământ de la câmp cu cereale şi furaje, şi mica turmă de oi pe care am observat-o păscând printre merii din livadă, prin laptele şi brânza lor, vor constitui o mică parte din proviziile mânăstirii şi hrană obştei de maici, a pelerinilor mai săraci cât şi a bătrânelor aflate în îngrijire. Pentru a asigura mânăstirii un venit propriu din munca maicilor, părintele Alexandru a adus câteva maşini profesionale de cusut, donate, pentru confecţionarea hainelor pentru maici şi a frumoaselor veşminte preoţeşti.

De asemenea pentru susţinerea cheltuielilor de întreţinere a acestor creştini bolnavi şi săraci, părintele Alexandru, susţinut de creştini mai înstăriţi şi cu dragoste (dintre care atât primari cât şi consilieri din jud. Suceava, care deja au ajutat mult la ridicarea acestor clădiri ale noii mânăstiri de maici), a creat lucrarea de caritate creştină, -Asociaţia Părintelui arhimandrit Ilarion Argatu Boroaia- C.I.F 22264224 Boroaia- Suceava.

Asociaţia aceasta s-a constituit cu fondurile celor mulţi şi cu suflet mare, asemenea părintelui arhim.Ilarion şi a părintelui Alexandru Argatu, ca dovadă a dragostei creştine pentru cei bătrâni, singuri, bolnavi, aşa după îndemnul Mântuitorului, a Domnului Iisus Hristos de a fi buni, milostivi în a-i ajuta pe cei în suferinţă şi nevoi.”Dar din dar se face rai „ şi „Cine pe sărac ajută, pe Dumnezeu împrumută „ , sunt îndemnuri ale creştinilor din biserică pentru a face fapte bune, de mărturisire, bine văzute şi primite de Bunul Dumnezeu, pentru mântuirea sufletelor celor ce sunt astfel în voia Divină.

Pentru sediu administrativ al mânăstirii de maici, părintele Alexandru a început construcţia noii clădiri a stăreţiei, în care va fi şi sediul acestei asociaţii cu bibliotecă, cazare pentru înalţi oaspeţi, sufrageria, săli de prelegeri – care va fi terminată şi sfinţită în mai 2009 la 3 ani de la deshumarea părintelui arhim. Ilarion.

Această ultimă nouă clădire a stăreţiei, cu parter şi etaj parţial terminată, în cel mai scurt timp până va veni iarna şi va fi şi acoperită, cu finisarea în primăvara anului 2009, este amplasată în imediata apropiere a monumentului –fântâna arteziană , ce are în mijloc trei îngeri ce susţin globul pământesc, din care iese o dublă cruce comună orientată către cele patru zări.

Monumentul a fost ridicat de părintele Ilarion în memoria şi cinstirea tuturor eroilor şi martirilor neamului.

Pentru terminarea acestor construcţii, parte din lucrarea materială şi spirituală a părintelui arhim Ilarion, dar şi a părintelui Alexandru Argatu, se va mai cheltui cel puţin încă pe atât, şi chiar mai mult în timp, aceasta fiind probabil în accepţiunea duşmanilor părintelui arhimandrit Ilarion şi a părintelui Alexandru Argatu, aşa zisa Afacerea Boroaia (după titlul unui articol răuvoitor şi denigrator, apărut pe internet, destul de otrăvit ca şi multe alte asemenea articole înveninate, la care m-am referit în finalul articolului „Oare chiar aşa să fie?” ).

Părintele arhim Ilarion este iubit de mulţi episcopi şi preoţi, de credincioşii din biserică, dar şi contestat din invidie sau neînţelegere a lucrării sale spirituale, de către câţiva arhierei şi preoţi care împărtăşesc valorile curentului ecumenist, părintele Ilarion Argatu fiind împotriva ecumenismului, alături de mulţi alţi mari duhovnici ai bisericii şi neamului românesc. Desigur, Bunul Dumnezeu va judeca şi va răsplăti fiecăruia după măsură la momentul potrivit.În perioada ce va urma, mai devreme sau mai târziu, însăşi biserica (Sfântul Sinod) se va pronunţa cu dreptate, prin lucrarea spirituală de excepţie a sfinţiei sale, continuată de fiii preoţi ai părintelui, cât şi dragostea credincioşilor din biserică pentru părintele Ilarion, ce a fost considerat sfânt pentru minunile săvârşite, prin ajutorul dat acestora încă din timpul vieţii şi după aceasta,aşa cum se vede până acum.

Ulterior acestei perioade relatate( 8-14 septembrie 2006), ţinând legătura cu părintele Alexandru Argatu, am aflat de la cucernicia sa că nişte creştini anonimi, cu stare materială bună, au dăruit pentru moaştele sfinte ale părintelui arhim. Ilarion, o raclă de argint aurit şi un baldachin, ce înnobilează prin frumuseţe şi aleasă valoare materială şi artistică, moaştele frumos şi osebit mirositoare ale părintelui arhim. Ilarion, făcătoare de minuni.

Părintele arhimandrit Ilarion a rămas în conştiinţa tuturor celor ce l-au cunoscut, încă din timpul vieţii, ca un sfânt, cu atât mai mult acum, când lucrarea sa continuă şi prin sfintele sale moaşte, părintele Ilarion a devenit un sfânt în conştiiţa şi credinţa mărturisită a creştinilor din biserica neamului, fiind însă grabnic ajutător pentru fiecare creştin în necazul său, având încrederea că sfinţenia, harul părintelui arhimandrit Ilarion, lucrează în biserică prin voia Divină. Mulţumim bunul Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos pentru lucrarea Sa minunată, care se face tot timpul, atât prin Maica Domnului cât şi prin sfinţii Săi în Biserica Sa.Amin.”

P.S „Aceste relatări şi gânduri, de plăcute aduceri aminte, din iubire şi preţuire despre lucrarea şi personalitatea deosebită, aleasă (sfântă) a părintelui arimandrit Ilarion Argatu, ca fiu duhovnicesc, m-au determinat să le prezint ca o continuă pledoarie pentru sfinţenia sa, benefică nouă tuturor celor ce cred în Domnul nostru Iisus Hristos, în Maica Domnului şi sfinţii Săi.”

Aurel Palea - fiu duhovnicesc