03.02.2011. A fost o şansă mare a vieţii mele să-l am pe Părintele Ilarion ca zidar la temelia misiunii de mai târziu - Articole

Marturie

Scrie o marturie aici despre Parintele Argatu

Ultimele comentarii

03.02.2011. A fost o şansă mare a vieţii mele să-l am pe Părintele Ilarion ca zidar la temelia misiunii de mai târziu

A fost o şansă mare a vieţii mele să-l am pe Părintele Ilarion ca zidar la temelia misiunii de mai târziu. Nu mă săturam să-l ascult şi nu observam când ziua a trecut. Eram zelos, mă durea orice clipă pe care o pierdeam înafara chiliei sfinţiei sale. Părintele era un permanent izvor de învăţături duhovniceşti ”plin cu lucruri noi şi lucruri vechi”. Lumea îl îmbulzea stând la rând şi câte trei zile, pentru a fi în faţa părintelui şi a lua binecuvântare. Când deschidea uşa, chilia se umplea de lume. Lumea nu avea milă de el. Îl îndemnam uneori: „Părinte, mai faceţi o pauză ca să vă odihniţi şi să gustaţi ceva, că s-a făcut seară şi lumea nu are milă de dumneavoastră!” Părintele, pe un ton blând şi plin de bunătate îmi răspunde: ”Ce să fac cu ei, eu să dorm şi ei să mă aştepte să mă scol, eu să mănânc şi ei stau de zile nemâncaţi, eu sănătos şi ei plini de suferinţe ale sufletului şi plini de necazuri ? De ei să-ţi fie milă , nepoate, nu de mine şi nici de tine să nu-ţi fie milă când vei fi preot. De abia ei nu te lasă să cazi, poţi spune că ei au milă de tine”. Mă ţinea lângă el şi-mi şoptea: „ stai şi ia aminte, să vezi câte necazuri sunt în lume şi cu câtă credinţă şi speranţă vin la preot credincioşii şi, cât de mare trebuie să fie misiunea preotului”. Ca un elev silitor, cu creionul şi caietul în mână, notam. Am fost martor la multe rezolvări. Am văzut şi auzit necazuri şi suferinţe de care nu m-am gândit vreodată că pot exista. Admiram răbdarea şi înţelepciunea părintelui. Avea multă răbdare, o răbdare de fier, răbdare de zile lungi, stătea şi asculta confesiunea fiecăruia, şi cu multă pricepere descoperea în orice situaţie cauza şi remediul.

Pentru a nu pierde comoara învăţăturilor sale şi de a-mi face din ele călăuză în duhovnicia pentru care mă pregăteam, am notat şi am înregistrat.

De multe ori mă învăţa şi mă îndemna zicându-mi: „Nepoate, vei fi preot. Vezi să nu te leneveşti în a te ruga şi în a ţine posturile. Rugăciunea şi posturile să fie modul tău de viaţă. Darul preoţiei pe care-l vei primi prin hirotonie trebuie să-l faci lucrător întârindu-l cu post şi cu rugăciune. Prin rugăciune să ceri de la Dumnezeu să te lumineze în toate problemele vieţii şi să-ţi descopere din tainele preoţiei. Dacă nu ceri, nu vei primi şi nu vei şti de unde vine necazul credincioşilor pe care-i vei păstori şi cum poate fi fugărit. Pe lângă post şi rugăciune să te păstrezi în curăţie trupească şi să te fereşti de păcate, că altfel, nu va lucra în tine harul primit la hirotonie. Pe lângă curăţie trupească şi sufletească să ai credinţa de aur în puterea lui Dumnezeu, credinţă care să reverse, prin ea să se întărească şi credincioşii. Dacă vor veni la tine credincioşii cu o oarecare îndoială sau umbră de îndoială, să preschimbi îndoiala lor în încredere. Omului cu îndoială nu i se primesc rugăciunile tale. Să te fereşti de a te ţine mândru şi a fi lăudăros. „Celor mândri Dumnezeu le stă împotrivă.” Harul nu lucrează din cauza mândriei şi a trufiei preotului. Să nu fii certăreţ pentru că intri în stăpânirea celui ce aduce gâlceavă şi dezbinare şi atunci harul devine nelucrător. Să te fereşti de păcatul curviei, pentru că cei ce fac păcatul acesta cad din har. Să fereşti ochii şi inima de la acest păcat pentru că harul va sta departe. Să nu fii cu îngăduinţă când e vorba de fermecători, vrăjitori, descântători şi ghicitori pentru că jicneşti harul din tine. Să nu fii ca o trestie bătută de vânt în toate părţile pentru că harul nu stă într-o aşa subţire fiinţă. Vezi câte concură la lucrarea harului din preot? Degeaba se supără unii că nu pot fi lucrători şi se mulţumesc numai cu liturghisirea crezând că-şi îndeplinesc datoria de preot, pizmuind pe cei râvnitori în lucrarea preoţească. Aceştia vor avea plata fariseilor şi a mai marilor preoţilor din vremea Mântuitorului.”

Parintele Ioan

Comentarii

- 2011-09-17 22:51:24
Intr-adevar misiunea unui duhovnic este de a fi zidarul omului, de a reface prin duhovnicie si lucrare sacerdotala exact ceea ce a a facut Dumnezeu cand din lut a creat chipul si asemanarea Sa!