REPLICA la articolul: Femeile aflate in perioada menstruatiei pot intra in biserica? Autor: Cocosila Adrian - Articole

Stiri si noutati

Marturie

Scrie o marturie aici despre Parintele Argatu

Articole recente
Scrie un articol

Ultimele comentarii

REPLICA la articolul: Femeile aflate in perioada menstruatiei pot intra in biserica? Autor: Cocosila Adrian

Replică:

Femeile aflate in perioada menstruatiei pot intra in biserica?

de ADRIAN COCOSILA

www.crestinOrtodox.ro

...Oare simpla curgere a sangelui aduce necuratie? Sa ne desparta de Hristos trasaturile fiziologice feminine? Menstruatia, ca slabiciune a firii omenesti, poate fi pusa pe acealasi plan de egalitate cu un pacat savarsit cu voie?

Raspunsul la intrebarea "In ce consta necuratia femeii la ciclu?", l-am gasit in Canonul 1 al Sfantului Atanasie cel Mare care spune: "… Spune-mi mie, iubite si prea cucernice, ce pacat, sau necuratie, are o scurgere fireasca. Aceasta ar fi tot asa ca si cum cineva ar voi sa aduca invinuire pentru secretia ce se elimina prin nari, si pentru scuipatul ce se elimina prin gura; dar avem sa spunem inca mai multe si despre curgerile din pantece, care sunt necesare celui viu pentru viata...".

Răspuns:

1.-În comentariul canonului 1 al Sf Atanasie cel Mare, din cartea: ”Canoanele Bisericii Ortodoxe,note şi comentarii” (Arhid.Prof.Dr.Ioan N.Floca,Sibiu 2005, pag.370-371), spune:

„Textul acestui canon, aşa cum ne informează Sf.Dionisie al Alexandriei, este o reproducere a unei scrisori de răspuns a Sf Atanasie (şi nu canon în sine a sfântului) adresată unui călugăr Amun (şi nu ca rânduială în toată biserică), care l-a consultat cerându-i sfaturi în legătură cu tulburările călugărilor produse de vise şi îndeosebi când acestea erau însoţite de scurgere de sămânţă(ispitire în vis)”

2.-A aduce ca argument pentru necurăţia femeii la ciclu, acest canon, canonul 1 a Sf Atanasie, este o eroare, o rătăcire şi o minciună sau mai bine zis o înşelăciune, pentru că în acest canon nu este pusă în discuţie necurăţia lunară a femeii ci scurgerea săminţei la bărbaţi în timpul somnului, referindu-se strict la călugări. Scurgerea săminţei la bărbaţi şi care nu se întâmplă des sau regula unui ciclu ci se întâmplă accidental datorită visului erotic pe care l-ar avea bărbatul sau nu se întâmplă deloc, nu este tot una cu scurgerea sângelui de curăţire a femeii ce are o regulă lunară intrând în sfera unui ciclu. Scrugerea seminţei bărbatului are un fel de întinăciune, întinăciunea de o zi, pe când scurgerea sângelui necurat al femeii are o altfel de necurăţie ce întineză până la 7 zile şi poate şi mai mult.

3-Secreţiile nazale şi bucale ale omului nu pot fi comparate nici într-un caz cu scurgerea de sânge necurat a partilor rusinoase ale femeii. Sf Atanasie încearcă să pună semnul egal nu cu scurgerea necurăţiei lunare a femeii (aşa cum vrea să inducă în eroare semnatarul articolului) ci cu scurgerea accidentală a seminţei bărbatului, ceea ce nu este tot una. Chiar şi aşa fiind, cuvântele Sf.Scripturi îl socoteşte pe bărbat ca fiind necurat necurat dacă a avut scurge de sămânţă în acea zi, când nu se poate apropia de lucrurile sfinte (Levitic 15,2-4,16,18,32).

În conluzie: Sf Atanasie cel Mare nu dă răspuns la întrebarea pusă de semnatarul articolului: „În ce constă necurăţia femeii la ciclu” ci Sf Atanasie răpunde la o altă întrebare de o altă natură şi nu cea legată de femeie.

"Ciclul lunar nu indeparteaza pe nimeni de la rugaciune. Nu cred ca cineva se opreste sau ar trebui oprit din vorbirea cu Dumnezeu din acest motiv. Sfantul Atanasie cel Mare vede in neparticiparea femeii la viata din biserica in perioada ciclului o amagire a diavolului care trebuie inlaturata.De unde atunci neintelegerea legata de neparticiparea femeii in perioada menstruatiei la rugaciunea din biserica?"

Răspuns:

1-În timpul necurăţiei lunare, femeia nu este oprită de la rugăciune ci dimpotrivă i se porunceşte „ să stea acasă şi să se roage”. Este eronat să spui că dacă femeia nu poate intra 7 zile în biserică în timpul necurăţiei ei lunare este oprită de a se ruga, nu este oprită de la rugăciune ci este oprită de a nu se atinge de nici un lucru sfânt începând cu Biserica şi terminând cu candela si icoana din casă.

2- Sf Atanase în canonul 1,nu vede „ în neparticiparea femeii la viata din biserica in perioada ciclului o amagire a diavolului care trebuie inlaturata” pentru că nu vorbeşte în canon de femeie ci de necurăţia bărbatului prin scurgere de sămânţă. Aceste opinări eronate sau eretice (neconcordate cu Sf Scriptură şi cu Sf Tradiţie) le văd tendenţios scrise de cei fără de harul preoţiei (nefiind preoţi, ci oaie fiind se pun în locul păstorului.) anume de a-l îndepărta pe om din starea corectă şi curată de a particpa la sfinţenia lui Dumnezeu.

"Exista un canon atribuit Sfantului Dionisie, Arhiepiscopul Alexandriei, in care se spune: "Iar in privinta femeilor, care au curatirea lunara, daca se cuvine, aflandu-se ele asa, sa intre in casa lui Dumnezeu, socotesc ca si a intreba este de prisos; deoarece cred ca nici ele fiind credincioase si cucernice n-ar indrazni aflandu-se asa, sau sa se apropie de masa cea sfanta, sau sa se atinga de Trupul si de Sangele lui Hristos; caci nici ceea ce avea curgerea sangelui de 12 ani, nu s-a atins de El spre vindecare, ci numai de poalele Lui; dar este lucru neprihanit a se ruga, oricum ar fi cineva, si a-si aduce aminte de Stapanul, oricum s-ar afla, si a se ruga spre a dobandi ajutor; iar cel ce nu este cu totul curat si cu sufletul si cu trupul, se va opri de a se apropia de cele sfinte, si de Sfintele Sfintilor". (Canonul 2 al Sf. Dionisie al Alexandriei)
Din textul Sfantului Dionisie reiese ca ii este interzis femeii sa intre in biserica in perioada menstruala. Insa, cei care citesc acest canon pierd din vedere ca in vremea in care a trait Sfantul Dionisie - secolul III, toti cei care erau prezenti la Sfanta Liturghie se impartaseau, ceea ce nu mai este valabil si in zilele noastre. Din acest motiv parintele pune un semn de egalitate intre a intra in biserica si a primi Trupul si Sangele Domnului. Sigur ca avem canoane care interzic impartasirea femeii in perioada menstruatiei, dar nu avem canoane care sa interzica intrarea in biserica a femeii pentru rugaciune in perioada ciclului. Deci, ea poate intra in biserica sa se roage, nu poate insa sa se impartaseasca cu Trupul si Sangele Domnului."

Răspuns:

1-Vreau să te întreb cum, nu sunt canoane? Dar acesta ce este pe care l-ai citat ca existent, canonul 2 al Sf Dionisie? Nu-i canon? Nu trebuie să-l respectăm? Îl anulăm cu explicaţii puerile, nefondate şi păreri personale care contravin învăţăturii Sf Scripturi şi care nu se pot numi altceva decât erezii?

Pe lângă canonul 2 al Sf Dinosie, mai sunt şi altele care susţin acest canon, cum ar fi: Canonul 28 al Sf. Ioan Postotorul (ajunatorul); canonul 6 şi 7 al Sf Timotei; canonul 44 al Sinodului de la Laodiceia.

Întreb: Câte canoane se vrea pentru a opri o femeie în starea necurăţiei ei să nu se atingă de lucrurile cele sfinte aşa cum sunt: Biserica, icoanele, vesmintele, sf.vase, Sf Evanghelie, obiectele sfinţite de cult ? O sută? Şi o sută să fie tot nu contează pentru un necredincios şi rătăcit în rătăcirea lui.

Sunt de părere şi foarte convins că este de ajuns să existe un sigur canon, eşti oblogat să-l respecţi şi nu are voie să-l calce nimeni.

2- Orice părere teologică care nu-şi are justificare în învăţăturile Sf Scripturi şi care contravin Sf Scripturi se numeşte erezie. Această părere personală (nici măcar nu o pot numi teologică) ca „femeia în peioada necurăţiei ei poate intra în biserică şi se poate atinge de orice lucru sfânt din Biserică numai de împărtăşit nu poate” este o EREZIE pentru că, contravine nu numai canonic ci şi dogmatic şi mai ales al textelor din Sf Scriptură şi anume:

-Levitic 15,19-20,24; Levitic 15,25; Levitic 12,2,5 - care spun foarte clar că femeia la scurgerea lunară a sângelui ei devine în stare de necurăţie socotindu-se a fi necurată;

-Numeri 19,20-21 “Iar dacă vreun om va fi necurat şi nu se va curăţi, omul acela se va stârpi din obşte, căci a spurcat locaşul Domnului.

-Paralipomena 23,19 “A aşezat de asemenea portari la porţile templului Domnului(Biserică), ca să nu poată intra cel ce este necurat prin vreo faptă.”

-Levitic 22,4“Omul ......care va fi lepros sau va avea curgere de sânge să nu mănânce din cele sfinte, până nu se va curăţi;

Si multe alte texte care arată împrejurările prin care omul devine în stare de necurăţie şi i se porunceşte să nu se atingă de nici un lucru sfânt.(o parte din ele le redau mai jos în alt capitol)

3.- Nu poate fi adus ca argument în susţinerea acestei înşelăciunii şi nici n-am putut să înţeleg care este argumentul, că, la Sf Liturghie din sc.III în vremea Sf Dionisie se împărtăşeau creştinii în fiecare duminică. Nu se ştie exact dacă toti se împărtăşeau aşa de des şi chiar daca ar fi fost aşa, femeile necurate tot nu se împărtăşeau, dar, care nu îndrăzneau să intre în Biserică pentru a nu întina locşul cel sfânt. Putem să spunem că în vremea aceea în Biserică se ţinea strict ceea ce porunceşte Sf Scriptură, şi nu cred că se nesocotea ceea ce se spune la Numeri 19, 20-21, nu ca în zile noastre când iată se încearcă ca cele necurate să fie socotite curate şi atunci întrebăm pe semnatar: “Cine ar putea să scoată ceva curat din ceea ce este necurat? Nimeni!” (Paralipomena 14,4).

4.- Cuvintele exprimate de autorul articolului ca o concluzie la argumentaţia puerilă şi ridicolă adusă în sprijinul concluziei sale rătăcite:“Deci, ea poate intra in biserica sa se roage, nu poate insa sa se impartaseasca cu Trupul si Sangele Domnului” spunem că tot ceea ce scrie este anticanonic şi antidogmatic, o erezie si o inselaciune.

În concluzie, nu-i nimic altceva din toată pledoaria autorului decât o înşelăciune şi o batjocură faţă de bunele rânduieli în Biserica noastră şi faţă de atitudinea ce trebuie s-o aibă credincioşii: de bună cuviinţă şi de respect faţă de lucrurile sfinte.

Aşa dar, atenţie, că „lupii răpitori îmbrăcaţi în piei de oaie” cei mai periculoşi din ziua de azi, nu sunt atât de mult sectarii cei din afară, cât, sunt cei din interior nepreoţii, neduhovnicii şi mirenii cei cu „teologia” care vor să facă după capul lor reformă în ortodoxiei folosind internetul şi declarându-se „apărători ai ortodoxiei” punându-se „lupul paznic la oi”. De parcă nu ar fi Mântuitorul nostru Iisus Hristos Cel care păzeşte Biserica Sa încât „nici porţile iadului nu o vor birui”. Ei se substituie Celui care o păzeşte cu adevărat. De parcă până astăzi de 2000 de ani Biserica Ortodoxă n-ar fi avut şi nu ar avea ierarhi luminaţi, preoţi învăţaţi şi duhovnici iscusiţi care să înveţe poporul dreptcredincios cum să facă deosebirea între ce-i sfânt şi ce nu este sfânt, ce este curat şi ce este necurat, aşa cum spune Sf Prooc Iezechil: “Ei , preoţii, trebuie să înveţe pe poporul Meu a deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt şi să le lămurească ce este curat şi ce este necurat” (Iezechil 44,23).

Ar mai trebui să se ştie că Sf.Apostol Pavel, spune: “Căci aceasta s-o ştiţi bine, că nici un desfrânat, sau necurat, sau lacom de avere, care este un închinător la idoli, nu are moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.”(Efeseni 5,5 )

Notă: Replică la articolul „Femeile aflate in perioada menstruatiei pot intra in biserica?” semnat de Adrian Cocoşilă, www.CrestinOrtodox.ro

ARGUMENTE

Canoanele Bisericii Ortodoxe

Sau ce poruncesc Sfinţii Părinţi?

1.- Canonul 2 al Sf. Dionisie Alexandrinul (+264):

“În privinţa femeilor care au necurăţie lunară, dacă se cuvine, aflându-se ele în această stare, să intre în Casa lui Domnezeu (în Sf.Biserică), socotesc că şi a întreba este de prisos (adică este bine ştiut lucrul acesta şi nu ar avea rost să mai întrebe cineva); deoarece cred că nici ele, fiind credincioase şi cucernice, n-ar îndrăzni să intre, aflându-se aşa, sau să se apropie de masa cea sfântă, sau să se atingă de trupul şi sângele lui Hristos; căci nici aceea ce avea scurgerea sângelui de 12 ani nu s-a atins de El spre vindecare, ci numai de poalele Lui; dar este lucru neprihănit a se ruga (adică, poate să se roage), oricum ar fi cineva, şi a-şi aduice aminte de Stăpânul, oricum s-ar afla, şi a se ruga spre a dobândi ajutor (acasă şi nu în Biserică); iar cel ce nu este cutotul curat, şi cu sufletul şi cu trupul, se va opri de a se apropia de cele sfinte şi de sfintele Sfinţilor”

Canonul interzice in mod direct femeilor aflate în perioada lunară de necuraţie de a intra în Biserică, subliniind că fiecare femeie trebuie să ştie de acest lucru din natura şi firea lucrurilor iar conştiinţa sa-i interzică de a se atinge de lucrurile cele sfinte sau de Biserică, care este Casa lui Dumnezeu si este sfinţită nici măcar de preot ci de arhiereu. Nici o femeie credincioasă, cucernică, cu râvnă şi evlavie faţă de Sfânta Biserică şi de lucrurile sfinte nu ar îndrăzni din conştiinţă să se atingă de acestea. Doar cei necredincioşi, nepioşi, necunoscători în cele sfinte şi duhovniceşti dar care dau sfaturi şi fără de nici un respect faţă de Sf Biserică şi de lucrurile cele sfinte şi cei care nu-şi pun osteneala sau nu ştiu cum s-o facă de a îndrepta şi a mântui pe cineva, ar îndrăzni să nesocotească acest canon, şi a contrazice până şi pe sfinţi şi pe Dumnezeu prin cuvântul Sfintelor Scripturi, după a lor “înţelepciune” având conştiiţa laxă sau adormită, după care nu trebuie să se ia nimeni.

Observăm că şi Sf Dionisie al Alexandriei, consideră a fi necurate femeile ce se află în perioada de necurăţire lunară (menstruaţie).

2 -Canonul 28 al Sf. Ioan Postitorul (Ajunătorul):

“Canonul al 2-lea al Sf Dionisie, dar şi al 7-lea a lui Timotei, porunceşte ca femeile care sunt în curăţirea lunară să nu se atingă de nimic dintre cele sfinte până la a şaptea zi. Şi legea cea veche porunceşte aceasta. Dar nici nu îngăduie să se împreune cu bărbaţii; căci din aceasta se întâmplă ca cei ce se zemislesc să se facă slabi şi fără putere. De aceea şi Dumnezeiescul Moise a ucis pe tatăl leprosului, fiindcă din cauza neînfrânării n-a aşteptat curăţirea femeii. Iar ceea ce nu va ţine seama de aceasta în timpul necurăţeniei sale şi va atinge dumnezeieştile taine, 40 de zile porunceşte să fie neîmpărtăşită.”

Canonul interzice femeii care se află în neurăţie lunară să nu se atingă de nimic sfânt stabilind şi timpul de înfrânare, 7 zile. În acest interval de timp femeia trebuie să aibă conştiinţa trează că nu se poate atinge de nici un lucru sfânt. Lucrurile sfinte sunt cele sfinţite şi închinate slujirii şi laudei lui Dumnezeu de care omul se foloseşte pentru a se ajuta de a ajunge şi el la starea de sfintenie. Unii se fac că nu ştiu care sunt lucrurile cele sfinte pe care trebuie să le respecte.

3- Canonul 6 al Sf Timotei:

“Întrebare: Dacă o femeie catehumenă şi-a dat numele său ca să se boteze, iar în ziua botezării sale i s-au întâmplat cele după obiceiul femeiesc, se cuvine ei a se boteza în acea zi? Ori să amâne? Şi cât să amâne?

Răspums: Se cuvine să amâne până ce se va curăţi”

Acest canon este similar şi pentru primirea celorlalte Sfinte Taine cum ar fi: Sf Împărtăşanie, Spovedania, Sfantul Maslu şi Cununia. Sfintele Taine fiind acte vazute prin care se transmite Harul cel nevăzut al lui Dumnezeu femeia în stare de necurăţie nu poate primi acest Har. Având în vedere ca Duhul cel Sfânt nu se coboară peste nimic necurat, femeia în aceasta stare ar rămâne goală de Har şi vădită de intenţia de abtjocori sfinţenia Harului prin prezenţa necurăţiei ei, iar ca act văzut femeia nu poate primi sfintele taine stând deoparte ci trebuie să se atingă de lucrurile sfinte, cum ar fi: Biserica, Sfântul Trup şi Sânge al Mântuitorului, Sf Icoane, Sf Evanghelie, Sf Cruce, Sfintele Veşminte, Sfintele Cununii, aghiazma şi untdelemnul sfinţit, ceea ce atât acest canon cât şi canonul 2 al Sf Dioanisie, cât şi Canonul 28 al Sf Ioan Postitorul, cât şi Sf Scriptură poruncesc ca femeia să nu se atingă de nimic sfânt în perioada lunară de necurăţire.

4- Canonul 7 al Sf Timotei:

“Întrebare: Dacă o femeie va şti că are cele obişnuite femeilor (necurăţie lunară,menstruaţie), se cuvine a se apropia de Taine în ziua aceea ori nu?

Răspuns: Nu se cuvine până ce nu se va curăţi”

Atât canonul 6 cât şi canonul 7 ale Sf Timotei, femeia la ciclul lunar este socotită a fi necurată sau în stare de necurăţie lunară, fapt pentru care prin aceste canoane i se porunceşte femeii că nu se cuvine să se atingă de nimic sfânt.

5- Canonul 44 Al Sf Sinod din Laodiceia (343):

“Nu se cuvine ca femeile să intre în Altar.

..se interzice aceasta femeilor, care, independent de voinţa lor, au lunar scurgere de sânge”.

(extras din “Canoanele Bisericii Ortodoxe –note şi cometarii” Arhid.Prof.Dr.Ioan N.Floca, Sibiu, 2005, pag.250,442,488)

SFANTA SCRIPTURA -BIBLIA

- sau ce spune Biblia despre necurăţia femeii şi despre necurăţia omului în general? –

1.- FEMEIA NECURATĂ:

Levitic 15,19-20,24 “De va avea femeia curgere de sânge, care curge din trupul său, trebuie să stea şapte zile pentru curăţirea sa. Tot cel ce se va atinge de ea, necurat va fi până seara.

Tot lucrul pe care se va culca ea în timpul necurăţiei va fi necurat şi tot lucrul pe care va şedea va fi necurat./.../

De va dormi ea cu bărbatul, necurăţia ei va fi şi pe el şi necurat va fi el şapte zile, iar tot patul, în care va dormi, necurat va fi.

Levitic 12,2 "Grăieşte fiilor lui Israel şi le zi: Dacă femeia va zămisli şi va naşte prunc de parte bărbătească, necurată va fi şapte zile, cum e necurată şi în zilele regulei ei.

Levitic 12,5 “Iar de va naşte fată, necurată va fi două săptămâni, ca şi în timpul regulei ei; apoi să mai stea şaizeci şi şase de zile pentru a se curăţi de sângele său.”

Levitic 15,25 “Dacă femeii îi va curge sânge mai multe zile şi nu în timpul regulii ei, sau dacă ea are curgere mai mult decât timpul regulii ei obişnuite, atunci în tot timpul curgerii necurăţiei ei va fi necurată, ca şi în timpul regulii ei.”

2.- BĂRBATUL NECURAT:

-Bărbatul ce are scurgere de sămânţă este necurat atât el cât şi patul lui şi toate lucrurile pe care le-a atins.

Levitic 15,2 "Grăiţi fiilor lui Israel şi le spuneţi: Dacă un bărbat va avea curgere din trupul său, pentru curgerea lui este necurat,

Levitic 15,3 “Şi legea necurăţiei lui este aceasta: Ori de se face curgere din trupul lui, ori de este împiedicată curgerea în trupul lui, el este necurat.

Levitic 15,4 “Tot patul, pe care doarme cel ce are curgere, este necurat; tot lucrul, pe care va şedea cel ce are curgere, este necurat.

Levitic 15,16 “Dacă un om va avea din întâmplare curgerea seminţei, acela să-şi spele cu apă tot trupul său şi va fi necurat până seara.

Levitic 15,18 “Dacă bărbatul se va culca cu femeia şi va avea el curgerea seminţei, să se spele amândoi cu apă şi necuraţi să fie până seara.

Levitic 15,32 “Aceasta este rânduiala pentru cel ce are curgere şi pentru cel ce i se va întâmpla pierderea seminţei, care-l face necurat,

3.-BISERICA ŞI LUCRURILE SFINTE:

-Cel necurat (femeia în perioada necurăţiei ei lunare sau bărbat cu scurgere de sămânţă) sa nu intre în BISERICĂ pentru că spurcă locaşul cel sfânt:

Numeri 19,20-21 “Iar dacă vreun om va fi necurat şi nu se va curăţi, omul acela se va stârpi din obşte, căci a spurcat locaşul Domnului...Acesta să fie aşezământ veşnic pentru dânşii.”

Levitic 15,31 “Aşa să feriţi pe fiii lui Israel de necurăţia lor, ca să nu moară ei în

necurăţia lor, spurcându-Mi Locaşul Meu cel din mijlocul vostru”

2 Paralipomena 23,19 “A aşezat de asemenea portari la porţile templului Domnului (Biserică), ca să nu poată intra cel ce este necurat prin vreo faptă.”

2 Paralipomena 29,16 “Şi au intrat preoţii înăuntrul templului Domnului (Biserică) pentru curăţire şi au scos afară în curtea templului tot ce au găsit necurat în locaşul sfânt al Domnului; iar leviţii au luat acestea ca să le scoată afară la pârâul Chedron.”

-Cel necurat să nu se atingă sau să nu mănânce din cele sfinte.

Levitic 22,4 “Omul ......care va fi lepros sau va avea curgere de sânge să nu mănânce din cele sfinte, până nu se va curăţi; şi cine se va atinge de ceva necurat de la mort, sau cine va suferi de curgerea seminţei”

-Biserica trebuie curăţită de necurăţia ce se adună în ea.

1Macabei 4,43 “Şi au curăţit sfintele şi au dus pietrele necurăţiei la loc necurat.”

4.- PENTRU PREOŢI ŞI MIRENI:

-Pentru cei ce nu fac deosebire între curat şi necurat şi pângăresc lucrurile sfinte, şi care este datoria preoţilor?

Iov 14,4 “Cine ar putea să scoată ceva curat din ceea ce este necurat? Nimeni!”

Iezechil 22,26 “Preoţii calcă legea Mea şi pângăresc lucrurile sfinte ale Mele; nu osebesc ce este sfânt de ce nu este sfânt şi nu fac deosebire între curat şi necurat...., şi Eu sunt înjosit de către aceştia.”

Iezechil 44,23 “Ei , preoţii, trebuie să înveţe pe poporul Meu a deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt şi să le lămurească ce este curat şi ce este necurat.”

5.- CÂND POATE DEVENI OMUL NECURAT?

-Cel ce se atinge de necuraţie omenească şi de tot lucrul necurat va fi necurat:

Levitic 7,21 “Dacă vreun om, care s-a atins de ceva necurat, de necurăţenie omenească, sau de dobitoc necurat, sau de vreo târâtoare necurată, va mânca din carnea jertfei de izbăvire, adusă Domnului, omul acela se va stârpi din poporul său".

Numeri 19,22 “Tot lucrul de care se va atinge cel necurat va fi necurat; şi tot ce se va atinge de acel lucru va fi necurat până seara".

2 Corinteni 6,17 De aceea: "Ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi, zice Domnul, şi de ce este necurat să nu vă atingeţi şi Eu vă voi primi pe voi.”

-Cel ce se atinge de trupul de animale necurate va fi necurat toată ziua.

Levitic11,5-40 “ iepurele(v5)...porcul(v7)..., târtoarele (v31)..., Tot cel ce se va atinge de trupul lor necurat va fi până seara”;

Levitic 20,25 “Să deosebiţi dobitocul curat de cel necurat şi pasărea curată de cea necurată; să nu vă întinaâi sufletele voastre cu dobitoc sau cu pasăre, nici cu toate cele ce se târăsc pe pământ, pe care Eu le-am deosebit ca necurate.”

-Cel ce mănâncă din animale domestice moarte (mortăciuni) necurat este toată ziua.

Levitic 11,39 “Iar de va muri vreun dobitoc din cele ce se mănâncă şi se va atinge cineva de stârvul lui, acela necurat va fi până seara”

Levitic 17,15 “Şi tot cel ce va mânca mortăciune sau sfâşiat de fiară, acela, fie băştinaş sau străin, să-şi spele hainele, să se spele cu apă şi necurat va fi până seara, iar apoi va fi curat”

-Cel ce are boala leprei este considerat a fi necurat atât timp cât are boala.

Levitic 13,3 “Preotul va cerceta rana de pe pielea trupului lui şi de va vedea că perii de pe rană s-au făcut albi şi că rana s-a adâncit în pielea trupului, aceea este rană de lepră, iar preotul după ce l-a cercetat, îl va declara necurat.”

-Cel ce va intra în casa unui om bolnav de lepra, sau va mânca sau va dormi în acea casă, va fi necurat în acea zi.

Levitic 14,46-47 “Cel ce va intra în casa aceea, cât va fi ea închisă, acela necurat va fi până seara. Cel ce va dormi în casa aceea să-şi spele hainele sale şi necurat va fi până seara; şi cel ce va mânca în casa aceea să-şi spele hainele şi necurat va fi până seara.”