Marturie

Scrie o marturie aici despre Parintele Argatu

Articole recente
Scrie un articol
Marturie Simona Popoveci

Nume: simona
Email: petrovici.simona@yahoo.com
Marturie: Mai intai de toate imi voi exprima parerea de rau pentru cele intamplate impotriva dorintei parintelui Ilarion Argatu legate de moartea, ingroparea si deshumarea cuviosiei sale.Ii port o amintire duioasa, ca unui adevarat parinte care s-a jertfit pentru oameni, pentru toti oamenii, caci nu facea diferenta. In jurul cuviosiei sale toti aveam parte de minuni, acest lucru este incontestabil si mie mi s-au intamplat multe lucruri minunate legate de parintele Argatu, dar eu as vrea doar sa vorbesc despre anumite daruri duhovnicesti pe care le avea si anume : stravederea, un dar deosebit de care se ajuta pentru a da sfatul cel mai bun in vindecarea diferitelor boli trupesti si sufletesti, deoarece cunostea prin acest dar, atat motivele aparitiei bolii, cat si tratamentul duhovnicesc necesar pentru vindecare.La parintele veneau majoritatea cazuri grave,care nu mai aveau vindecare in alta parte, dar, dupa vindecare si indreptarea vietii, nu te mai puteai desparti de parintele.De aceea, cei care veneau la rugaciunile parintelui, deveneau "casnicii" sai. Insa stravederea nu era singurul dar al parintelui, ci avea si darul de a nu judeca, adica smerenie si tacere.Uneori, auzind lucruri neortodoxe despre unii preoti, il mai intrebam pe parintele ce parere are, dar parintele nu exprima nici o parere, pastrand totdeauna o tacere deplina asupra altora.Insa el totdeauna era clevetit.Tot ceea ce spunea parintele erau doar sfaturi, invataturi ortodoxe, avand nu numai cunostinte desavarsite asupra canoanelor, dogmelor cat si a intregii Scripturi, fiind un neintrecut sustinator si indeplinitor al invataturii de credinta in toata strictetea ei, fara a deveni dur, sau critic la adresa altora,a pacatosilor care-i treceau pragul chiliei, ci lasa ca lucrurile sa se desfasoare in deplina armonie, cu multa iconomie duhovniceasca.In felul acesta, parintele si-a indeplinit rolul de slujitor, iar nu de stapanitor, pentru ca noi "trageam" de parintele pana la epuizarea acestuia, insa cuviosia sa niciodata nu a manifestat vreo impotrivire.Cu alte cuvinte, toti ne-am "folosit" de parintele si parintele se lasa "folosit" de noi, in aceasta taina a slujirii lui Dumnezeu si a omului.Dar, in ciuda efortului la care noi il supuneam, bucuria nu a lipsit niciodata de pe chipul sau. Alt lucru pe care as dori sa-l mai exprim legat de parintele este ca s-au scris multe carti despre cuviosia sa, dar in unele din ele nu s-au spus in mod adevarat cuvintele pe care le-a rostit, ci i s-au pus in gura diferite cuvinte, pe care dumnealui ori nu le-a exprimat in forma respectiva, ori le-a spus intr-un mod cu totul diferit. Acest lucru ne face sa intelegem ca cel care a scris cartea nu a dorit sa se auda doar glasul curat al parintelui, ci a dorit mai mult sa se auda glasul si sfatul autorului cartii scrise post mortem parintelui Ilarion Argatu. De aceea putem spune ca ne aflam in fata unei mistificari, care lasa mult de dorit in redarea unei imagini veridice a parintelui, stricandu-i invatatura si smintindu-i pe cei care au citit aceste carti.Cu toate acestea nu vreau sa spun ca toate invataturile au fost mistificate, dar este suficient ca numai una, sau doua sa nu fie conforme cu invatatura sa, pentru a se schimba astfel imaginea reala a dimensiunii duhovnicesti a parintelui si a invataturii sale curate.


Comentarii

Nu exista comentarii pentru acest articol.


Adauga un comentariu

Pentru a adauga un comentariu trebuie sa fiti autentificat.

Iisus Hristos
Autentificare



Inregistrare
Recuperare parola

Vizitatori

Afisari azi: 3130
Afisari total: 12317154
Vizitatori online: 2

Magazin online
Newsletter

   

Articole recente
Scrie un articol