Pr. Sofian Boghiu - Duhovnici - Duhovnicul Ortodox Ilarion Argatu

Marturie

Scrie o marturie aici despre Parintele Argatu

Ultimele comentarii

Pr. Sofian Boghiu

Nascut pe 7 octombrie 1912, în Basarabia, satul Coconestii Vechi, raionul Balti, Serghei Boghiu a intrat ca frate la schitul Rughi – Soroca, în toamna anului 1926. Având o voce foarte frumoasa, a urmat scoala de cântareti bisericesi de la Manastirea Dobrua-Soroca, între anii 1928 si 1932, dupa care a absolvit Seminarul monahal de la Manastirea Cernica (1940). A fost tuns în monahism la 25 decembrie 1937, primind numele calugaresc de Sofian. Pe 6 august 1939 a fost hirotonit diacon, în catedrala din orasul Balti, de catre ÎPS Mitropolit Tit Simedrea.

Dumnezeu s-a aratat foarte darnic cu Sofian si i-a dat si mestesugul picturii, în care s-a desavârsit dupa ce a urmat Academia de Arte Frumoase din Bucuresti (1940-1945). În intervalul 1942 – 1946, monahul Sofian a facut si Facultatea de Teologie din Bucuresti. Iar în 1945 a fost hirotonit preot pe seama mânastirii Antim din Bucuresti. A fost unul dintre participantii cei mai cunoscuti la întâlnirile culturalo-duhovnicesti ale miscarii Rugul Aprins de la Manastirea Antim (grupare care a cuprins vârfuri ale clerului ortodox si ale intelectualitatii crestine laice), între anii 1945-1950.

La 15 iunie 1950 a fost numit staret al Manastirii Antim, iar între 1954 si 1958 a staretit Manastirea Plumbuita din Bucuresti. A pictat mai multe biserici si a fost câtiva ani profesor la Seminarul Monahal din Manastirea Neamt.

Arestat în anul 1958, sub acuzatia "de uneltire contra ordinii sociale prin activitate mistica dusmanoasa în cadrul organizatiei Rugul Aprins", parintele Sofian a fost condamnat la 16 ani de munca silnica, din care a suferit sase, în anul 1964 fiind eliberat în urma decretului general de gratiere. Dupa ’89, despre patimirea sa în temnita, parintele Sofian spunea: "Daca pot zice asa, mi-a placut în închisoare s...t Era bine acolo. Mult mai bine decât aici, în asa-zisa noastra libertate. Te puteai concentra s...t Nimic nu te distragea de la Dumnezeu. Pe când afara... câte probleme!"

Dupa trei ani de la eliberare a revenit la Manastirea Antim, unde a ramas pâna la sfârsitul vietii sale pamântesti. Pâna în 1998, când a fost doborât la pat de boala, a format din scaunul de spovedanie, cu rabdare, pricepere si tact de bijutier al sufletelor, sute de ucenici. Aceasta i-a adus supranumele de "Apostolul Bucurestilor".

Parintele Sofian Boghiu a trecut la cele vesnice sâmbata, 14 septembrie 2002, si a fost înmormântat la Manastirea Caldarusani, unde el însusi îsi alesese din vreme locul de îngropaciune.

Iata ce spunea un alt mare preot al românilor, Arhimandrit Ioanichie Balan, în 1997, despre parintele Sofian: "O personalitate duhovniceasca remarcabila, unanim recunoscuta, care face cinste monahismului românesc si Bisericii lui Hristos, în sânul careia slujeste. Prea Cuviosia Sa este cunoscut si apreciat în chip deosebit prin trei calitati sau daruri cu care l-a înzestrat Dumnezeu: pictor bisericesc consacrat, duhovnic si povatuitor de suflete iscusit, cântaret de vocatie.

Sfintia Sa a fost ales din nastere pentru Biserica, pentru a marturisi adevarul evanghelic prin cuvânt si culoare, prin fii duhovnicesti si icoane. Sa împodobesti biserici cu icoane frumos gândite si realizate si sa faci din sufletele credinciosilor biserici vii, icoane duhovnicesti ale faptelor bune, ale dragostei si smereniei, în care sa se imprime chipul blând si smerit al lui Hristos. Sa restaurezi icoane vechi pretioase si sa restaurezi suflete omenesti pentru care S-a jertfit Domnul pe Cruce.

Iata vocatia si rostul Arhimandritului Sofian pe pamânt…

Am mai putea adauga la portretul sau sufletesc blândetea rara care îl caracterizeaza, modestia, calmul, îndelunga rabdare si cultura teologica acumulata".

În continuare redam fragmente din raspunsurile pe care le-a dat parintele Sofian într-o discutie cu un grup de studenti ortodocsi, la începutul anilor ‘90.