Marturie

Scrie o marturie aici despre Parintele Argatu

Articole recente
Scrie un articol
CAP.2.- DESPRE SFANTUL BOTEZ .... si a mirungerii

sumar:

-Despre Sfantul botez,
-locul savarsirii botezului,
-Impartasirea copiilor la botez,
-Numele copiilor la botez
-Haina botezului,
-Data botezului si obiceiurile rele,
-Molitfele la botez.

DESPRE SFANTUL BOTEZ

Pr. Ioan:   Vă rugăm părinte, să ne vorbiţi ceva despre Taina Sfântului Botez şi despre cele şapte Sfinte Taine în general.

Pr. Ilarion:   Numărul „şapte” este numărul pe care Dumnezeu l-a ales şi l-a sfinţit în lucrarea Sa de creaţie. În Sf. Scriptură îl găsim menţionat în multe locuri. Sfintele Taine sunt lucrări ale lui Dumnezeu, prin care El ne transmite harul cel nevăzut al Său. Dumnezeu a dat acest număr şi Sfintelor Taine ca semn al deplinătăţii mântuirii noastre prin ele: Botezul, Mirungirea, Spovedania, Euharistia, Cununia, Preoţia şi Sf. Maslu.
Lucrarea sfinţitoare a Sfintelor Taine nu se leagă de vrednicia sau nevrednicia celui care o săvârşeşte.
Preotul sau episcopul care săvârşesc Sfintele  Taine, Sfântul Apostol Pavel îi numeşte „iconomi ai  Tainelor”, deoarece, adevăratul săvârşitor este însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, Cel care a instituit fiecare taină în parte.

Locul săvârşirii botezului
Pr. Ioan:   Este obligatoriu ca Taina Sfântului Botez să se săvârşească în Biserică? Sunt unii credincioşi care invocă diferite motive şi obligă preotul să oficieze acasă.
Pr. Ilarion:   Toate Tainele se săvârşesc în Sfânta Biserică. Excepţie se face numai în cazuri limită: de boală, de primejdie, de moarte, de război, când una din Sfintele Taine se poate săvârşi şi acasă sau în alt loc, dar, şi atunci cu voia episcopului locului, aşa precizează şi canoanele Sfintei Biserici. Pe lângă aceasta, în casă fiind prezentă şi lehuza, pentru starea ei de necurăţie nu este voie ca taina Sfântului Botez să se săvârşească acasă, decât, dacă copilul este în pericol de moarte şi nu poate fi transportat.

Împărtăşirea copiilor la botez
Pr. Ioan:   În unele locuri este obiceiul ca preoţii să nu împărtăşească copiii imediat după botez, ci, la 40 de zile, când mama aduce pruncul pentru închinare, este greşit?
Pr. Ilarion:   Odată cu Taina Sfântului Botez, pruncul primeşte încă două sfinte taine: Mirunginea (ungerea cu Sfântul Mir) şi Sfânta Împărtăşanie.
În unele locuri este obiceiul cel rău, ca preotul să nu împărtăşească pruncul imediat după botez, ci, la 40 zile când mama vine cu pruncul la molitfă şi la închinat. Este foarte greşit. Dacă preotul nu împărtăşeşte pruncul imediat după botez „greşeşte de moarte”, după cum îi spune şi Molitfelnicul sau Aghiazmatarul la slujba Sfântului Botez. De ce greşeşte de moarte?! Pentru că poate păgubi pe prunc de unirea cu trupul şi sângele Mântuitorului Iisus Hristos şi de Împărăţia lui Dumnezeu, în cazul  în care acesta ar fi în pericol şi ar muri până la data închinării lui la Biserică: „Cine nu va mânca Trupul Meu şi nu va bea sângele Meu, nu va avea parte cu Mine”  (Ioan 6,53).
De ce să amâne preotul împărtăşirea pruncului, pe când primirea Sfântului Botez îl face vrednic pe prunc de a primi şi Sfânta Împărtăşanie? Adică, prin Taina Sfântului Botez s-a îmbrăcat în Hristos, iar de unit cu Hristos îl oprim? Nu avem voie!
După a treia afundare a pruncului în apa Botezului şi rostirea formulei de Botez de către preot, sufletul acelui prunc este îmbrăcat de către îngeri cu „Cămaşa lui Hristos” sau „Haina Botezului”. Deci, acel suflet nu mai este gol, ci, a fost îmbrăcat cu o cămaşă a sufletului albă şi strălucitoare ”mai albă decât zăpada şi mai strălucitoare decât soarele”(Marcu 9,3). De aceea, se cântă după afundare înconjurând de trei ori masa: ”Câţi în Hristos v-aţi botezat în Hristos v-aţi şi îmbrăcat” (Gal.3,27).

Numele copiilor la botez
Pr. Ioan:   Părinte, este păcat să punem la copiii pe care-i botezăm mai multe nume? De ce s-a luat obiceiul de a pune câte 2-3 nume?Este corect?
Pr. Ilarion:   Este unul din semnele că trăim veacul cel de pe urmă, când valorile morale sunt răsturnate; când pustiirea urâciunii este la locul de cinste; când balaurul cu câte două şi trei capete a început să lucreze sub formele pe care le vedem astăzi că lucrează în lume.
Cu privire la numele pe care trebuie să-l dăm copiilor la botez, vă sfătuiesc să botezaţi copiii voştri cu un singur nume. Să aibă grijă preotul să rostească un singur nume la botez şi acela să fie unul creştinesc, chiar dacă părinţii copilului au apucat să treacă în certificatul de naştere a copilului mai multe nume. Romanii acum 2000 de ani când au venit în Dacia, puneau mai multe nume copiilor, după credinţa lor politeistă, credeau în mai mulţi zei. Ei se credeau îndreptăţiţi să facă astfel pentru a-i împăca pe zei.
Noi, credem într-un singur Dumnezeu şi aşa cum spune acolo: ”un Domn, o credinţă şi un botez” (Efes. 4,5), tot aşa trebuie să fie şi un singur nume dat copiilor noştri când îi botezăm, iar numele să fie cel creştinesc, nume de sfânt, ales din calendar, pentru ca acel copil să aibă un protector şi un sfânt mijlocitor în viaţa lui.
Copiii care au nume străin, vor judeca pe părinţii lor, că nu le-au pus nume de sfânt. Când vor creşte, vor vedea că unii din colegii lor se bucură de ziua onomastică şi se laudă cu sfântul lor al cărui nume îl poartă, şi când vor fi în necazuri şi vor simţi nevoia să se roage unui sfânt pentru ajutor, nu vor şti care sfânt este mai aproape de inima lor.
Unii părinţi care sunt întrebaţi şi li se reproşează de ce au pus nume străine copiilor lor, se justifică spunând că omul sfinţeşte numele. Intr-adevăr sfinţii martiri, prin martiriul pe care l-au suferit pentru credinţă şi pentru Hristos au sfinţit numele lor, e plin calendarul de numele lor. Aceşti părinţi s-au legat fără să-şi dea seama în faţa lui Dumnezeu să-i facă pe copiii lor nişte sfinţi. Bine ar fi!

Cămaşa botezului sau haina sufletului
Pr. Ioan:   Puteţi să ne spuneţi câteva lucruri despre „Haina Botezului”cu care ne îmbracă îngerii la Botez ?
Pr. Ilarion:  Ascultaţi ce se întâmplă cu „Haina Botezului” sau„Cămaşa sufletului” cu care ne îmbracă îngerii la Botez. Ea, nu rămâne curată, datorită păcatelor pe care le facem pe parcursul vieţii. Pentru fiecare păcat pe care l-am făcut, diavolul care ne-a ispitit, face câte un semn pe haina botezului. Semnul este potrivit cu păcatul şi cu gravitatea lui. Aceste semne murdăresc haina, o împestriţează, haina îşi pierde din strălucire şi din starea de curăţenie. Sunt păcate care întunecă deodată haina Botezului aşa cum ar fi: mânia, ura, curvia, preacurvia, minciuna, furtul, lăcomia, trufia, invidia, beţia, fumatul, uciderea, avortul, vrăjitoria, blestemul, cearta, bătaia şi alte asemenea acestora.Diavolii trag dungi pe haină, de culoarea şi forma păcatului, fiecare păcat are culoarea şi forma lui, de exemplu: minciuna face haina de culoare neagră asemenea diavolului, pentru că tatăl minciunii este diavolul; uciderea, are culoarea roşie asemenea sângelui aproapelui pe care l-ai vărsat, sângele copilului avortat sau a celui pe care l-ai ucis, stă pe haina botezului; fumatul, vin diavoli şi-ţi afumă haina botezului; furtul, vin diavolii şi-ţi sfârtecă haina botezului şi rup din ea aşa cum ai rupt şi tu din munca aproapelui; curvia şi preacurvia şi orice formă de desfrânare, se murdăreşte haina botezului cu bălăciunea curvărească, s.a.m.d. Şi aşa ne ducem în faţa Creatorului dacă nu ne curăţim de păcate. De abia atunci ne vedem cum suntem îmbrăcaţi şi cât de murdari. Judecata ne-o facem singuri pe loc, amuţeşte gura noastră neavând cuvânt de dezvinovăţire, şi recunoaşte mintea noastră orice păcat săvârşit. Se îngrozeşte sufletul nostru pentru că-şi dă seama, fiind aşa de murdar că, nu poate intra şi sta la Locul Cel Neîntinat care este Împărăţia lui Dumnezeu, aici se referă cuvintele Mântuitorului, că: ”nimic întinat nu va intra în Împărăţia lui Dumnezeu”  (Efeseni 5,8)
*
Pr. Ioan:    Cum putem să ne curăţim haina Botezului, să fie din nou albă şi strălucitoare?
Pr.Ilarion:   Păcatele, murdărind urât şi greu „haina botezului”, trebuie să facem mulţi ani de penitenţă cu oprire de la Sfânta Împărtăşanie atât timp cât suntem murdari pentru a se curăţi. De aceea, Sfinţii Părinţi ai Sinoadelor Ecumenice care, au întocmit canoane potrivite pentru păcate, cum ar fi: Sf. Vasile Cel Mare, Sf. Ioan Postitorul, Sf. Teofil al Alexandriei, Sf. Nechifor Mărturisitorul, Sf. Timotei al Alexandriei şi alţi Sfinţi Părinţi, au socotit pentru fiecare păcat cât timp i-ar trebui omului să se poată curăţi de el. Haina Botezului se curăţă prin:
- Spovedanie sinceră la duhovnic, cu multă părere de rău pentru păcate, cu pocăinţă şi lacrimi; Sf. Ap. Petru pentru lepădarea de Hristos, ne spune Sf. Evanghelie că ”a plâns cu amar”, acest plâns trebuie să-l avem şi noi pentru păcatele noastre;
- Întoarcerea de la păcat şi nerepetarea lui, după ce l-ai mărturisit, dacă l-ai repetat eşti mincinos iar gravitatea lui se dublează;
- Îndreptarea răului făcut aproapelui tău. Nu-i de ajuns să mărturiseşti că ai răpitmunca aproapelui tău furându-l, ci să întorci ceea ce i-ai răpit. Dacă i-ai răpit prin judecată nedreaptă averea, hotarul, casa, moştenirea, întoarce-i-le înapoi, ca să fii iertat şi îndreptat cum a făcut Zaheu vameşul spunând Mântuitorului: „şi dacă am nedreptăţit pe cineva cu ceva întorc împătrit” (Luca 19,8);
- Împlinirea canonului dat de duhovnic la Taina Mărturisirii; Ne împlinirea canonului este egală cu starea de nevrednicie, lipsa de căinţă, lipsa de smerenie, şi lipsa părerii de rău.
Omul se simte foarte greu când haina Botezului este murdară. Diavolii stau pe locul murdar de pe haină. Mulţimea diavolilor îl apasă pe om. Omul devine lipsit de putere cu toate că se hrăneşte bine şi cu cât păcatele sunt mai multe şi grele, trupul lui i se îmbolnăveşte şi cade la boală.
Cei care nu se întorc de la păcate şi nu-şi curăţă sufletul au o viaţă foarte chinuită şi apăsătoare, iar această stare îi înnebunesc şi cad în deznădejde, iar unii se sinucid.
Hulitorii de Dumnezeu, ucigaşii şi cei care fac avorturi, viaţa le este foarte grea şi chinuită, diavolii îi chinuiesc începând din această viaţă pământeană fiind de vii băgaţi la chinurile iadului.

Data botezului şi obiceiurile cele rele
Pr. Ioan:   Vă rugăm să ne spuneţi la cât timp după naşterea copilului, este bine să-l botezăm? Sunt bune obiceiurile  care se practică în popor: scoaterea din mir, punerea în apa botezului sau în apa când scaldă copilul după botez: bani, şi diferite obiecte?
Pr. Ilarion:   Copilul la 8 zile după naştere trebuie botezat, aşa cum a fost dus şi  pruncul Iisus de către Preacurata Sa Maică la templu pentru a fi „tăiat împrejur” (este tot un botez, la evrei) şi când i s-a pus numele.
Cine ţine pruncul nebotezat mai mult timp, pune în pericol mântuirea copilului. Dacă moare copilul nebotezat este ca şi cum l-ar fi lepădat mama sa din pântece. Copiii avortaţi şi cei care mor nebotezaţi nu pot vedea Împărăţia lui Dumnezeu, potrivit cuvintelor Mântuitorului: „Cine nu se va naşte din apă şi din Duh, nu va vedea Împărăţia Cerurilor”(Ioan 3,5). Naşterea din apă şi din duh este primirea botezului. Copiilor avortaţi, nu din vina lor ci a părinţilor pentru că nu i-a lăsat să vină pe lume şi să fie botezaţi, le sunt osândite sufletele nevinovate la întuneric. Ei nu pot vedea faţa lui Dumnezeu. De acolo de la întuneric strigă către Dumnezeu cerând osândă părinţilor: „Doamne, nu ierta pe tata, nu ierta pe mama, ca să trăiască ei bine pe pământ m-au adus pe mine aici!”. Tot aşa se întâmplă şi cu copiii care se nasc, dar din neglijenţa părinţilor sau din lăcomia lor de a avea naşi mari şi bogaţi la botez şi de a face nuntă în loc de botez, amână botezul copilului, iar diavolul care nu doarme ci „răcnind în pustie, căutând pe cine să înghită” profită de păcatul părinţilor şi aduce primejdie vieţii copilului încât acesta să moară nebotezat. Aceşti copii, cer osândă părinţilor care i-au păgubit de Împărăţia lui Dumnezeu.
Obiceiurile pe care le-ai pomenit nu sunt bune, multe dintre ele sunt păgâneşti, străine şi departe de adevărurile de credinţă.
Canoanele bisericeşti poruncesc ca obiceiurile bune, izvorâte din evlavia poporului şi potrivite cu adevărurile de credinţă să se păstreze, iar cele care contravin adevărurilor de credinţă să se îndepărteze. Putem deveni eretici nu numai prin propovăduirea cuvântului fals ci şi, prin săvârşirea faptelor care vorbesc despre un adevăr fals. Preoţii trebuie să lucreze ogorul credinţei şi să-l plivească de neghina necredinţei.
Referitor la obiceiul numit Scoaterea din mir a pruncului nu o face credinciosul de rând ci, preotul, în timpul Sfântului Botez atunci când, şterge cu buretele locurile ce au fost unse cu Sfântul Mir. În apa botezului, este datoria preotului de a nu permite să se pună bani şi obiecte. Acestea sunt obiceiuri împrumutate de la păgâni, ce aveau credinţa în forţele naturii, în obiectele din lumea înconjurătoare, care nu se potrivesc cu credinţa în adevăratul Dumnezeu, Creatorul Cerului şi a pământului, şi cu lucrarea Harului Duhului Sfânt. Cei ce pun în apa botezului sau în scăldătoarea de după botez: bani ca pruncul să fie bogat în viaţă; cărţi, creioane, ca să fie deştept şi să înveţe bine; zahăr ca să fie dulce etc., aceştia tăgăduiesc darurile Duhului Sfânt pe care pruncul le primeşte la Botez şi astfel, spre a lor osândă îşi pun încrederea într-o credinţă deşartă. Aceştia vor fi judecaţi ca tăgăduitori şi batjocoritori a puterii lui Dumnezeu. Pe lângă aceasta mai pun în pericol şi sănătatea copilului. Copilul se poate îmbolnăvi foarte uşor de boli grele şi periculoase, de la microbii pe care-i poartă aceste obiecte introduse în apă. Mai ales banii, care umblă din mână în mână, şi ştim că microbii se transmit prin atingere. Acei bani au fost în mâna cancerosului, în mâna celui bolnav de plămâni (TBC), în mâna leprosului, în mâna celui bolnav de boli venerice, s.a.m.d. Şi atunci, cu ce te-a ajutat acest obicei la creşterea, întărirea şi fericirea copilului tău, dacă ţi-ai îmbolnăvit copilul? I-ai fost cel mai necruţător duşman!

Molitfele la botez
Pr. Ioan:   Vă rugăm Prea Cuvioase, faceţi câteva referiri legate de exorcismele (sau lepădările) care se citesc înainte de botez , de molitfa de curăţire a lehuzei la 40 de zile şi despre închinarea pruncului.
Pr. Ilarion: Exorcismele sau lepădările care se citesc înainte de botez, trebuiesc citite cu multă luare aminte de către preot şi urmărit cuvânt cu cuvânt de către naş. Exorcismele sunt nişte rugăciuni prin care se porunceşte diavolului să se îndepărteze de la cel ce vine către „Sfânta luminare”.
Pentru a fi citite, preotul trebuie să fie pregătit, cu post, de aceea, botezul se face dimineaţa sau după  Sfânta Liturghie pe nemâncate, să fie curat trupeşte, să fie treaz şi cu mintea limpede, netulburat, fără de grabă, odihnit şi cu putere în cuvânt, citind toate rugăciunile cu luare aminte. Se întâmplă să pătimească copiii din cauza citirii necorespunzătoare a rugăciunilor de exorcizare.
Naşul să răspundă rostind cu putere şi foarte clar lepădarea de satana. Lepădările să se facă în pridvorul Bisericii şi nu în Biserică, aşa cum porunceşte rânduiala botezului.
Cel ce este adus la botez se socoteşte a fi catehumen, iar locul catehumenilor este pridvorul Bisericii până după mărturisirea de credinţă prin rostirea de către naş a  Simbolului de Credinţă (Crezul).
Molitfa de curăţirea lehuzei se face numai după ce a împlinit 40 de zile de la naştere, nu înainte de 40 zile. Lehuza căreia i s-a făcut molitfa înainte de 40 zile şi va intra în Biserică întinează Locaşul cel Sfânt – Biserica.
 Potrivit cu venirea la 40 zile după naştere a Maicii Domnului la Templu, când a adus jertfă de curăţire 2 pui de porumbel şi a închinat pe pruncul Iisus, fiind luat de Preotul Simeon în braţe, tot aşa şi mamele trebuie să aibă grijă la 40 de zile împlinite să ia pruncul în braţe şi să vină la Biserică pentru molitfa de curăţire şi pentru a închina pruncul Bisericii. Preotul trebuie să aibă grijă şi să întrebe pe mama pruncului două lucruri şi anume: dacă a împlinit 40 zile de la naştere şi dacă a fost botezat pruncul. În cazul în care pruncul încă nu a fost botezat nu poate fi închinat Bisericii fără să fie botezat. Va fi sfătuită mama să grăbească botezul copilului şi după botez să vină cu el să-l închine şi tot atunci să i se citească molitfa de curăţire. Dacă faci molitfa mamei la 40 zile având pruncul nebotezat, s-ar putea să se întâmple ca pruncul să nu mai fie adus la închinare. În conştiinţa oricărei femei este mai întâi grija faţă de ea de a se curăţa şi de a putea intra în Biserică, iar partea cu închinarea pruncului de multe ori se uită.
Grija închinării pruncului botezat, trebui să fie şi la naşii de botez. Rânduiala Sfintei Biserici porunceşte ca mama împreună cu naşii să ducă pruncul la închinare.
(Pr. Ioan V Argatu "Pe treptele suirii catre cer", editia a-3-a, 2011. pg.44-57)
Iisus Hristos
Autentificare



Inregistrare
Recuperare parola

Vizitatori

Afisari azi: 8244
Afisari total: 20571277
Vizitatori online: 1

Magazin online
Newsletter

   

Articole recente
Scrie un articol