- Preotul ca administrator in afara Bisericii - Duhovnicul Ortodox Ilarion Argatu

Marturie

Scrie o marturie aici despre Parintele Argatu

Ultimele comentarii

- Preotul ca administrator in afara Bisericii

PREOTUL CA ADMINISTRATOR ÎN AFARA BISERICII

Gardul de împrejmuire

Ca la orice gospodărie şi la biserică aspectul frumos îl dă gardul care o împrejmuieşte. Dacă gardul este frumos, face impresie frumoasă şi aspect plăcut, dar dacă gardul este de mărăcini sau de altceva fără nici un fel de gust artistic face o impresie dezgustătoare.

O biserică fără gard împrejur, va fi mereu expusă la tot felul de atacuri din partea copiilor care se joacă în jurul ei, a vitelor care vor paşte până sub streşina bisericii, ferestrele vor fi mereu sparte şi nu va avea nici un fel de siguranţă. De aceea, o biserică nu poate sta fără gardul împrejmuitor. Preotul cu dragoste de Casa Domnului va căuta să facă gard, potrivit cu importanţa Locaşului Sfânt. Cu cât va fi mai frumos, cu atât se va vorbi mai mult de dragostea lui pentru biserică, de credinţa enoriaşilor, iar cu cât gardul va fi mai rău sau chiar va lipsi, cu atât va arăta pe preot cine este şi cine sunt credincioşii.

Cimitirul şi curtea Bisericii

Ce este cimitirul, decât „satul strămoşilor” noştri, care aşteaptă glasul trâmbiţei din cer, pentru a se scula la judecată şi răsplată. Dacă acolo sunt strămoşii noştri, acolo ne este şi sângele nostru, comoara sufletului nostru prin care am venit în lumea. De aceea, ei sunt cei dragi şi scumpi ai noştri şi ca orice lucru drag este preţuit. Aşa este cimitirul pentru noi cei ce nici n-am ajuns la locul lumii lor. Cinstirea li se cuvine în întregime, căci meritul lor este mare. Mâine când ne vom duce şi noi acolo o să fim primiţi ca nişte urmaşi dragi şi nu ca nişte lepădături. De aceea se cuvine să iubim „satul străbunilor” noştri şi ca drept dovadă de iubire, trebuie:

- Să-l îngrijim cum se cuvine creştineşte;

- Să-l împrejmuim cu gard bun, trainic şi frumos;

- Să-l curăţăm de buruieni şi tufe, să-l împodobim cu flori pline de parfum;

- Să-i îndreptăm Sfintele Cruci şi să înlocuim pe cele lipsă la morminte;

- Să-i sădim arbuşti ornamentali şi cu flori plăcute şi mirositoare;

- Să formăm o estetică a mormintelor, să aibă alei cu

flori pe laturi;

- Să aibă o Capelă mortuară şi loc de adăpost în cazuri de intemperii acolo unde cimitirul este în afară de sat şi nu împrejurul bisericii.

Pe acestea toate un preot va căuta la începutul activităţii lui să le ia în consideraţie. Să vadă poporul dragostea păstorului pentru morţii lor, să antreneze preotul la înfrumuseţarea cimitirului pe copii şi tineret, să le insufle sentimente de respect şi dragoste pentru cei plecaţi. Cimitirul trebuie să fie loc de admiraţie, de meditaţie şi de pelerinaj zilnic al bătrânilor şi al tinerilor. Un rus în timpul războiului din 1939-1945 când satele populate au fost evacuate şi lumea se amestecase, s-a dus într-o zi de slujbă la biserică. Acolo era un preot străin de loc, ce venise doar pentru slujbă. Însă, ograda bisericii era plină de urzici cât omul de mari, atunci s-a dus la preot, l-a pus să se descalţe şi să-şi suflece pantalonii. A mai venit un rus şi unul l-a luat de o mână şi altul de alta şi l-au purtat prin acele urzici desculţ, până ce s-au pus la pământ toate urzicile, după care l-au lăsat să se încalţe şi să facă slujbă. Pentru că picioarele îi erau umflate de înţepăturile urzicilor şi nu mai putea de durere, îşi luă încălţămintea şi a plecat, fără să mai facă slujba. Iată ce exemplu au dat cei doi care ziceau că nu este Dumnezeu. S-a văzut că cel ce zice că este Dumnezeu nu-l slujeşte lăsând urzicile să

acopere biserica.

Un preot cu dragoste pentru Dumnezeu, va avea grijă ca terenul din jurul bisericii să fie curat şi îngrijit. O mică grădină cu flori, o alee cu câteva bănci este tot ce poate fi mai frumos, mai bun de admirat. Curtea bisericii trebuie să fie pentru preot, locul şi colţul cel de rai, locul de întâlnire în cursul săptămânii a preotului cu satul.

Casa de prăznuireşi magazia de materiale

O altă ocupaţie a preotului să fie amenajarea terenului şi procurarea de materiale de construcţie pentru a ridica o casă de prăznuire acolo unde nu este. Iar de este mică şi inestetică s-o facă după cerinţe. Ce situaţie penibilă este atunci, când mesele sunt întinse şi hrană pe masă şi deodată vine o ploaie mare peste ele! Câtă păcătuire nu se face atunci, câte sudalme nu ies din gura celor fără de frică şi respect faţă de Dumnezeu! Şi ce frumos lucru este atunci când afară plouă iar poporul înăuntru stă la masă, se veselesc şi pomenesc de bine pe morţii lor şi laudă pe Dumnezeu. De aceea grija preotului nou venit va fi şi aceasta. Căci a împiedica pe om de a greşi este mare lucru, iar a te face o cauză a căderii lui în păcat este mare păcat pentru sufletul tău, căci scris este:

„Cu neputinţă este să nu vină smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin! „ (Luca 17,1).

Obiectele Sfinte pentru procesiune

Tot ca o ocupaţie în afara bisericii este şi starea lucrurilor pentru procesiune: Crucea, felinarele, prapurii…(etc.), folosite la înmormântări, la vremuri de prea mare secetă sau la prea multă ploaie. Aici, voi privi din alt punct de vedere lucrurile. Dacă aţi întâlni o procesiune şi aţi vedea crucile că au pictura căzută, roasă, ştearsă cu unele ornamente lipsă, altele rupte, despicate; crucea aplecată din coada ei pe o parte; felinare cu geamurile sparte; la prapuri pânza spartă, vopseaua ştearsă, iar la sfinţi li se mai vede câte o mână, câte o bucată de faţă, câte un picior, veşmintele de pe preot cordele peste tot, zoioase şi şifonate, ce aţi zice despre un aşa preot, despre o aşa procesiune şi despre un aşa sat? Vorbe bune? Nu! Atunci urmează ca preotul nou în parohie să aibă şi acest lucru în preocupările sale chiar de la început. Să se intereseze de îndată de pictor, să-l ducă să le repare, să le înnoiască pictura, să le dea aspectul de obiecte sfinte care să inspire admiraţia şi stima tuturor pentru ele. Cine iubeşte Casa lui Dumnezeu, înseamnă că iubeşte mântuire sufletului său iar cine nu, nici mântuirea n-o caută.

-Idem, pag.409-413

Iisus Hristos