Marturie

Scrie o marturie aici despre Parintele Argatu

Articole recente
Scrie un articol
- Despre nasii la botez, fini si obiceiurile cele rele

sumar:

-Despre nasi si darea colacilor,
-Mai multi nasi la botez,
-Nu poate boteza finul,
-Casatoria tinerilor care au acelasi nas,
-Botezul copiilor avortati,
-Botezul a doua oara la stilisti sau stilul vechi.

 

Despre naşi şi darea colacilor

Pr. Ioan:   Ce ne puteţi spune despre naşii de la Botez şi despre obiceiul întoarcerii colacilor de către fini la naşi?

Pr. Ilarion:    Cu multă chibzuinţă trebuie aleşinaşii de botez. Din cauza naşilor la botez mulţi copii pătimesc, suferă şi unii nu se pot mântui.
-Naşii la botez sunt martori înaintea lui Dumnezeu pentru prunc. Naşii cu sufletul lor se pun garanţi pentru sufletul copilului. Dacă sufletul naşului este un suflet rău şi necredincios, lucrează mai mult faptele necredinţei, este plin de patimi şi păcate: ucigaş, bătăuş, beţiv, curvar, certăreţ, necredincios, lacom, răpitor, nu este cea mai bună garanţie pentru copil. Sufletul naşului este alterat. De aceea, pentru că naşul s-a pus garant cu sufletul lui împătimit pentru sufletul copilului, diavolii care-l stăpânesc pe naş cu patimile, vor trece şi la copil, chinuindu-l cu aceleaşi patimi ca şi pe naş. Părinţii să bage de seamă când aleg naşul pentru copilul lor, să aleagă o persoană integră, cu un caracter moral bun, credincios şi iubitor de cele sfinte.
- Naşul copilului  să fie de acelaşi sex cu copilul,aşa cum se prevede în rânduiala şi canoanele bisericeşti, pentru a nu se face concubinaj prin taina Sf. Botez. Este greşit obiceiul  ca pe un băiat să-l boteze o femeie şi pe o fetiţă s-o boteze un bărbat. Trebuie să se acorde atenţie acestui lucru pentru că este de mare importanţă. Diavolul, dă în gând omului să facă rânduieli după capul lui socotind că părerea lui nu are ce strica. Aceste rânduieli nevinovate devin foarte vinovate, pentru că prin ele îşi permit diavolii să ispitească, să se apropie, şi să strice buna rânduială care-l poate păzi pe om.
- Să nu fie puşi să boteze copii sub 16 ani.În primul rând, copiii sub 16 ani ei însişi sunt la şcoala părinţilor, a naşilor şi a duhovnicilor de a învăţa din tainele credinţei ortodoxe în care au fost botezaţi şi au nevoie să fie învăţaţi. O sarcină atât de responsabilă de a creşte ei la rândul lor duhovniceşte un suflet pe care l-au încreştinat şi pentru care s-au pus garanţi cu sufletul lor, este o responsabilitate care i-ar putea depăşi mai ales dacă punem la socoteală că, le trebuie şi maturitate în gândire pentru lucrurile sfinte, şi totul ce se leagă de mântuire, să nu zic că trebuie să stăpânească cât-de-cât cunoştinţe din teologia mântuirii. S-au întâmplat cazuri când naşul fiind copil de 7 ani şi de sex opus cu finul, au ajuns să se îndrăgostească naşul de fina şi să trăiască în desfrânare, dând vina pe tinereţe şi minte necoaptă şi pe părinţii care în loc să-şi ia ei sarcina de părinte au pus-o pe umerii copilului lor.
- Naşul care nu are grijă de finşi care nu se ocupă de creşterea duhovnicească a acestuia: vorbindu-i de credinţa ortodoxă, învăţându-l rugăciuni, vorbindu-i despre Dumnezeu, despre mântuire, despre biserică şi Sfintele Taine, i se ia demnitatea de „părinte duhovnicesc” şi va fi judecat ca un părinte ce nu şi-a făcut datoria faţă de copiii săi. Degeaba a botezat că nu va avea plată ci osândă.
- Naşul, care lasă pe finul lui să se rătăceascătrecând la alte credinţe şi mărturisind o credinţă străină lepădând botezul ortodox în care a fost botezat, pierde plata. Va fi judecat ca un părinte netrebnic. Îşi va pierde şi el sufletul ca şi finul, pentru că a garantat cu sufletul lui pentru sufletul finului.
- Naşul, care pretinde sau permite finului să-i aducă colacii pentru că a botezat, cu ocazia căsătoriei finului sau cu alte ocazii, pierde plata, deoarece întoar-cerea colacilor la naşi, înseamnă întoarcerea pomenii naşului că a botezat. Dumnezeu nu mai răsplăteşte jertfa lui, deoarece i-a plătit-o finul întorcându-i colacii. Finul poate aduce cât de mulţi colaci pentru naşul lui numai după moartea naşului. Numai după ce naşul şi-a luat plata de la Dumnezeu pentru încreştinarea finului şi, nimic nu-i mai poate răpi plata. Atunci este dator finul să se roage pentru sufletul naşului.

Mai mulţi naşi la botez !?
Pr. Ioan:   În partea Bucovinei este obiceiul să se pună mai mulţi naşi la botez şi la cununie. Este bun obiceiul acesta şi dacă nu, în ce constă răul pe care-l poate aduce la mântuirea credincioşilor?
Pr. Ilarion:    Este un obicei foarte păgubos la mântuire şi strică rânduielile şi predaniile sfinţilor părinţi devenind în acelaşi timp şi anticanonic.
Rânduielile Sfintei Biserici vorbeşte de „naş” la modul singular şi nu de „naşi” la plural. Chiar şi Sfânta Scriptură vorbeşte la singular de naş, atunci când Mântuitorul se află la Nunta din Cana Galilei transformând apa în vin, după care, porunceşte celor prezenţi şi martori la minune: „Luaţi şi duceţi nunului. Şi când nunul a gustat vinul…a chemat nunul pe mire…”(Ioan 2,8-9).
Deci, nu este nevoie ca la botez sau cununie să fie mai mult de un singur naş şi nu este bine să fie mai mulţi. Cel ce va zice că nu strică şi nu are ce strica să fie mai mulţi naşi, vorbeşte din neştiinţă şi necunoaştere şi după părerea capului său. Aşa cum trupeşte nu poţi avea decât un singur părinte, tată şi mamă, tot aşa şi spiritual nu poţi avea mai mulţi părinţi care să te nască în acelaşi timp duhovniceşte prin taina Sfântului Botez.
Între naş, considerat părinte spiritual şi fin, considerat fiu spiritual al naşului, se stabileşte legătură de tată şi fiu şi intră sub incidenţa sfintelor canoane.
Prin Taina Sfântului Botez se stabilesc grade de rudenie între ascendenţii şi descendenţii naşului şi ai finului. Căsătoriile între aceştia sunt oprite până la gradul IV. Devin rude spirituale naşul cu finul de gradul I, ca între tată şi fiu. La fel devin rude spirituale: finul şi copii naşului, considerându-se fraţi spirituali, între copii finului şi copii naşului ş.a.m.d. În acelaşi timp se stabileşte relaţie de rudenie spirituală între naşii care participă la botez, ca fiind împreună părinţi spirituali şi între copii acestora, s.a.m.d.
De aici, se poate trage următoarea concluzie: fiind mulţi naşi, aşa cum ai spus de cazul din satul Crucea de pe valea Bistriţei, unde toţi credincioşii prezenţi la botez participă ca naşi, dându-i-se câte o lumânare şi rostind în cor crezul şi lepădările, unde puteau şi 50 de persoane sau chiar mai multe, între toţi naşii şi fin se stabileşte rudenie de botez de gradul I şi între descendenţii şi ascendenţii acestora până la gradul IV. (canonul 54 Sin. VI Ecumenic).
Presupun că cel puţin o jumătate de sat au devenit rude cu pruncul botezat. În această situaţie, este foarte dificil pentru acel copil să se căsătoarească în sat fiind rudă spirituală cu majoritatea. Dacă nu se ţine cont de aceasta se calcă canonul, porunca, şi rânduiala Bisericii şi cad sub osândă atât cei în cauză cât şi preotul care i-a cununat şi nu i-a cercetat. Iar căsătoria devine nelegiuită, trebuie să se desfacă.

Nu poate boteza finul!
Pr. Ioan:   Este bine să boteze sau să cunune ca naşi, finii în familia naşilor lor?
Pr. Ilarion:   În tradiţie se consideră că este bine ca numai naşul şi descendenţii acestuia să boteze şi să cunune în familia finului şi nu invers, ca să nu se întoarcă facerea de bine şi ca nu cumva din fiu spiritual să devină părinte spiritual pentru descendenţii naşului. Din punctul acesta de vedere nu este bine ca finii să boteze şi să cunune în familia naşilor.
Am observat că în Banat se ţine cont şi cu sfinţenie la statutul de naş. Este obiceiul ca naşul care a cununat o pereche de tineri acei naşi să fie naşii de botez şi de cununie la toţi copii finului. Şi aşa a apărut tradiţia de a moşteni năşia din tată-n-fiu fiecare familie. Nu este un obicei rău.

Căsătoria tinerilor care au acelaşi naş
Pr. Ioan:   Se pot căsători între ei, copiii din diferite familii, dar, care au acelaşi naş de botez ?
Pr. Ilarion:   Nu, nu se pot căsători doi tineri care au acelaşi naş de botez, deoarece se consideră fraţi spirituali având acelaşi părinte spiritual. Chiar dacă nu sunt rudenii de sânge, dar sunt rudenii spirituale. Prin naş s-a stabilit gradul II de rudenie între cei doi tineri. Naşul fiind în gradul I cu fiecare dintre ei. Să se întrebe chiriarhul locului.

Botezul copiilor avortaţi
Pr. Ioan:    Am auzit de un obicei că, în unele locuri pruncii
care au fost avortaţi şi au murit nebotezaţi, li se administrează  botezul de ziua Sfântului Ioan Botezătorul pe 7 ianuarie. Puteţi să ne spuneţi dacă din punctul dvs. de vedere este corect?
Pr. Ilarion:   Nu este corect. Este foarte greşit. O înşelătorie mai mare ca aceasta nici că se poate pentru femeile ce-şi ucid pruncii în pântece. De ce?!
Nu cunosc de unde vine această părere şi cine a introdus astfel de obicei prin care să înşele lumea. Probabil, cineva care, nu a gândit prea mult şi în acelaşi timp din dorinţa de a venit în ajutorul şi liniştirea femeilor care poartă greutatea acestor crime. Nu vreau să cred că pentru bani ar fi în stare cineva să piardă atâtea suflete!
Nu este corect acest obicei şi înşeală din simplu motiv că botezul morţilor nu există. Botezul este o sfântă taină, iar sfintele taine sunt lucrătoare pentru cei vii şi nu pentru cei morţi.
Dacă cei morţi, cât au fost în viaţă au primit sfintele taine le ajută la mântuire, după moarte nu mai pot primi nimic decât rugăciuni de iertarea păcatelor care nu se numesc taine ci ierurgii.
Prin sfintele taine se transmite primitorului harul cel nevăzut al lui Dumnezeu, harul lucrător, sfinţitor şi mântuitor. Acest har i se împărtăşeşte omului cât este în viaţă şi cu el se duce dincolo. Dincolo de mormânt nu mai poate primi, ci i se cere înapoi ceea ce a primit cât a trăit, împreună cu roadele lucrării, aşa cum i s-au cerut talanţii slugilor care au primit fiecare şi roadele ce au lucrat cu iei.
În al doilea rând, botezul trebuie administrat cuiva. Acel cineva, trebuie să fie o persoană prezentă şi reală care să primească botezul, nu poţi boteza vânt sau o mână de ţărână luată din cimitir de pe mormântul aceluia care trebuia să fie botezat.
În al treilea rând, la botez, trupul împreună cu sufletul sunt afundate în apa botezului, iar sufletul se îmbracă în haina botezului, se îmbracă în Hristos:
 „Câţi în Hristos v-aţi botezat în Hristos v-aţi şi îmbrăcat”.
Vreau să te întrebi unde se află sufletul aceluia pe care vrei să-l botezi în momentul botezului pe care pretinzi că-l faci? Unde poate fi? De faţă şi la locul unde faci botezul nici într-un caz. Se ştie bine că, la locul unde l-a rânduit Dumnezeu. Se ştie la fel de bine că, acel loc nu este unul tocmai fericit pentru sufletul lui din cauză că, părinţii l-au păgubit de „naşterea cea din apă şi din duh” fără de care nu se poate intra în Împărăţia lui Dumnezeu, adică fără de Sfântul Botez.
La fel te întreb, cu cine faci contract, ca să aduci sufletul acelui copil, pentru a-l îmbrăca în Hristos sau în Haina Botezului?! Nu poţi face acest lucru cu nimeni!. Nu este oare o înşelătorie această practică, pe care în mod inconştient şi iresponsabil unii preoţi consimt la cererea unor credincioşi care şi-au pus speranţa că în modul acesta vor putea scăpa de osânda păcatului?
Este foarte periculos acest obicei şi din alt motiv. Femeile care vin şi botează de Sfântul Ioan copii pierduţi, sunt în mare pericol de a trece pe lângă şansa de a se căi în viaţă şi a răscumpăra păcatul şi prin iconomia lui Dumnezeu de a primi iertare şi mântuire, prin încrederea falsă pe care o au că, făcând acest botez, copii sunt botezaţi şi pentru ele păcatul este îndreptat iar ele nu mai trebuie să depună nici un fel de osteneală pentru a-şi spăla păcatul. Deci, rămân cu păcatul.
Unele femei, pe baza acestei posibilităţi false, de a boteza copii avortaţi, s-au încurajat la săvârşirea acestui păcat în mod repetat fără să mai aibă mustrări de conştiinţă.
Au venit multe femei care cu multă seninătate şi linişte mi-au spus că au şi câte 30 de avorturi şi nu le mustră conştiinţa pentru că „au botezat copii de Sfântul Ioan”. Părintele lor, le-a asigurat că sufletele copiilor pe care i-au avortat se află la un loc cu îngerii de unde se roagă pentru mamele lor. Într-adevăr, sufletele copiilor sunt ca îngerii în cer, dacă sunt botezaţi şi se roagă pentru mamele lor, dar, dacă nu au fost botezaţi fără vina lor stau departe de Împărăţia lui Dumnezeu şi cer osândă  mamelor pentru această stare. Şi uite aşa, rămân femeile cu păcatul, necăite şi ne îndreptate. Nu este aceasta o înşelătorie?! Ce răspuns va da preotul acela !?
Unii preoţi, pentru a nu supăra pe oameni şi în acelaşi timp să nu facă ceva ce nu este tipiconal, se folosesc de un compromis, de un fel de vicleşug dacă pot să-l numesc aşa. În ziua de Sfântul Ioan pe 7 ianuarie, se duc la mormântul copilului împreună cu părinţii acestuia şi în loc de botez fac un prohod pentru morţi, pomenind pe morţii familiei respective şi pe acel copil cu numele de Ion sau Ioana, după care stropesc mormântul cu vinul de la paus sau cu aghiazmă peste o pânză albă care ar simboliza crijma de la botez. Şi această formă nu poate fi cea corectă şi este păguboasă în acelaşi timp.
Nu este corectă,deoarece, nu se poate face prohod sau pomenire la mormântul celui nebotezat, o interzic canoanele şi rânduielile liturgice.
Pomenirea celor morţi care au fost botezaţi în viaţă şi au dus viaţă de creştin adevărat, nu poate fi pomenit la mormântul unui nebotezat sau păgân.
Deasemnea, nu i se poate pune nume copilului nebotezat şi nu poate fi pomenit la morţi cu numele de Ion şi Ioana, ştiind bine că numele oricărui suflet se trece în cartea vieţii celei veşnice la primirea Tainei Sf. Botez.
Este păguboasăaceastă practică, pentru părinţii copilului avortat, deoarece, ei vor merge de la mormânt cu convingerea că, este botezat copilul lor iar ei au scăpat de o răspundere în faţa lui Dumnezeu şi nu vor mai pune osteneală de a se căi pentru păcatul lor. 
Tot ce este în afara rânduielilor bisericeşti şi a adevărurilor de credinţă, este o mare de minciună, presărată cu curse diavoleşti, şi nu degeaba se spune că” iadul este pavat cu intenţii bune.”

Botezul a doua oară la stilişti sau stilul vechi
Pr. Ioan:   Ce părere aveţi despre practica preoţilor de pe stilul vechi, de a boteza a doua oară pe cei ce îi lămuresc să treacă la ei?
Pr. Ilarion:    Pe lângă faptul că sunt schismatici şi căzuţi din ascultare, din cauza mândriei lor că sunt ortodoxia cea adevărată şi că ei ţin canoanele şi hotărârile sfintelor Sinoade, au căzut şi au devenit anticanonici. La fel, din dorinţa de a desconsidera slujirea preoţească a stilului nou, îndeamnă pe credincioşii lor să nu ia anaforă sau să se împărtăşească pe stilul nou considerându-le spurcate. Exact disputa dintre evreii şi samarinenii, de pe timpul Mântuitorului. Pe lângă aceasta, din ignoranţă şi din slaba pregătire teologică, nu au simţit când diavolul i-a dus cu preşul mândriei făcându-i să desconsidere botezul săvârşit în numele Sfintei Treimi de către preoţii stilului nou. Astfel, au călcat Sfânta Scriptură unde spune: „Un domn ,o credinţă  şi  un botez „ (Efes.4,5), făcându-se eretici, călcând liturgic canonicitatea de a nu boteza a doua oară în numele Sfintei Treimi, cum prevăd canoanele 47 Ap., 57 Cartagina, 1 Sf. Vasile Cel Mare, devenind şi anticanonici.
(Pr. Ioan V Argatu, "Pe treptele suirii catre cer", editia a -3-a, 2011, pg.57-69)
Iisus Hristos
Autentificare



Inregistrare
Recuperare parola

Vizitatori

Afisari azi: 8295
Afisari total: 20571328
Vizitatori online: 1

Magazin online
Newsletter

   

Articole recente
Scrie un articol