Marturie

Scrie o marturie aici despre Parintele Argatu

Articole recente
Scrie un articol
- MARTURII ALE CREDINCIOSILOR....pg.117 - 134
Eram mare comunist şi nu ştiam de biserică63

                    Mă numesc Căilean Ştefan din Bucureşti, strada Petre Antonescu 13... Am fost mare comunist şi nu ştiam de biserică, de post, de rugăciune, de spovedanie, de împărtăşanie, ba luptam contra Bisericii, contra Maicii Domnului şi sfinţilor.
Dumnezeu m-a trezit la timp, dându-mi un necaz, adică, un copil bolnav care nu se putea face bine decât prin biserică. Aşa am ajuns la Părintele Ilarion Argatu de la Mănăstirea Antim, era prin anul 1973.
Părintele m-a convertit la credinţă, la Maica Domnului, prin rugăciuni, prin cateheze, prin predici, prin sfaturi ziditoare de suflet, prin post, fapte bune, ani de zile.
Aşa am devenit credincios.
Am fost la sfinţirea bisericii din Boroaia unde ctitor a fost Părintele Ilarion Argatu.
Când părintele a ajuns la Cernica îl vizitam, dădeam acatiste şi mi-a prezentat pe fratele său Părintele Vasile ce avea mulţi copii (vreo 15) şi toţi preoţi şi acum fac legătura că unul dintre aceştia eraţi sfinţia voastră, Ioan V. Argatu, care v-am găsit în  ziarul “Lumina” ctitorind biserica cea mare şi frumoasă de la Fălticeni-Suceava.
Cu bucurie am citit articolul şi iată că vă scriu să-mi daţi binecuvântare să devin şi eu ctitor mai mic la biserica sfinţiei voastre în plin şantier...
Citesc cartea sfinţiei voastre cu întrebări şi răspunsuri date de Părintele Ilarion Argatu, cartea este de mare folos sufletesc. Cu plecăciune. Ştefan.
______________________________________________
63.-Căilean Ştefan, Bucureşti, mărturie , scrisă, 21.02.2011

 
Mărturii
ale Doamnei Doina Frâncu
din oraşul Vatra Dornei

Părintele Argatu avea o putere mare asupra demonilor64

                                     L-am cunoscut pe Părintele Ilarion Argatu, mai bine prin anul 1984, era la Mănăstirea Cernica. Plecam la Bucureşti în delegaţie şi Părintele Ioan Argatu - nepotul, m-a rugat să duc un mesaj părintelui la Cernica.
Am plecat foarte bucuroasă că ajung şi la Părintele Ilarion şi fără să-mi fac ceva probleme am ajuns la Cernica. Credeam că am să pot vorbi imediat cu el, dar nu a fost aşa. În cămăruţa lui era plin de lume şi părintele mi-a spus să stau şi eu la dezlegările Sfântului Vasile cel Mare şi apoi vorbim.
Până au început rugăciunile, erau toate bune, linişte, stăteam foarte degajată. Nu bine a început părintele rugăciunile că demonizaţii s-au tulburat foarte tare şi au început să se manifeste cu o înverşunare rapidă, de necrezut, tulburându-mă foarte tare. Ba chiar m-am speriat rău, pentru care fapt la sfârşit a trebuit să-mi facă mie rugăciunile de liniştire.
Ce se întâmplase? O femeie a început să facă ca toate animalele şi cum părintele stătea liniştit în picioare rostind moliftele pe dinafară, femeia s-a aruncat spre el ţipând disperată: "mă îndeamnă să fac crimă..." Adică, cel rău o îndemna să-l omoare pe părintele. Într-o clipită era la picioarele părintelui, unde cel rău nu a mai avut putere şi s-a oprit blocată. Cu încetul s-a liniştit.
______________________________________________________
64-Doina Frâncu,Vatra Dornei, mărturie, scrisă, din 18.02.2011

“Mi-a rupt coarnele....!”65

                        Altădată, am văzut mai multe persoane ducând un tânăr pe un pat improvizat aşa ca în Evanghelie. Ţipa şi se zvârcolea, să nu ajungă la părintele. Mare putere avea părintele pentru îndepărtarea celui rău.
Altădată, înca nu începuse părintele rugăciunile, lângă el era un bărbat cu un copil cam de 7 ani, îl ţinea în braţe. Când au început rugăciunile, copilul a început să se agite, îşi punea mâinile pe cap şi i se adresa părintelui pe un ton zeflemitor: "popa, popa..." Pe la mijlocul rugăciunilor copilul ţinându-se de cap a strigat: "coarnele mele, coarnele mele..." foarte agitat. La sfârşitul rugăciunilor copilul din nou striga: "mi-a rupt coarnele..." Deci, a fost distrusă puterea celui rău şi copilul s-a liniştit.
Era o adevărată bucurie să te afli în prejma părintelui. Simţeai o protecţie.
Postea postul Sfintelor Paşti complet, 40 de zile. Era alb ca varul la faţă, dar senin şi stătea în picioare. Dupa 40 de zile mânca normal.
___________________________________________________
65.-Idem
Despre un caz aparte66

                        Era cu mulţi ani în urmă, când am aflat că aveam o problemă de sănătate deosebit de grea(cancer). Când eşti în suferinţă gândeşti într-un fel, iar când eşti sănătos eşti mai optimist, dai şi sfaturi.
M-am gândit la tot felul de aspecte, la urmări şi m-am rugat cu multe lacrimi.
            Dumnezeu mi-a îndreptat gândul şi paşii spre cei ce      mi-au fost de folos. Primul drum mi-a fost la părintele duhovnic, Părintele Valică Mihai care împreună cu Părintele Cormoş Sorin mi-au făcut 9 Sfinte Masle. Apoi, m-am pornit la drum spre Mănăstirea Secu, pentru a ruga pe părinţii de aici să se roage pentru mine. Am ajuns la sfărşitul slujbei. Slujise aici şi marele duhovnic Părintele Elefterie care era adus de la Mănăstirea Agapia Veche. Mă cunoştea. L-am rugat să-mi aducă Sfintele Moaşte ca să le sărut spunându-i în acelaşi timp şi necazul meu. M-a binecuvântat şi a plecat mai departe. Îmi rămăsese pe buze o mireasmă de mir, mai că nu-mi venea să mai respir ca să nu pierd acel plăcut miros care a persistat pe buzele mele o jumătate de zi. Tot inspiram mirosul şi mă minunam. A doua zi m-am dus la Mănăstirea Bistriţa de lângă Piatra Neamţ. Şi acolo slujba era pe sfârşite. Era într-o zi de vineri şi se făcuse şi Sfântul Maslu. Aici l-am recunoscut dintre preoţii ce slujeau pe Părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria. Privind feţele preoţilor ce slujeau, mi s-a oprit privirea asupra unui preot care avea o faţă blândă. Am prins curaj, m-am apropiat de sfinţia sa şi i-am spus marele meu necaz. Împreună cu un alt preot m-a chemat în chilia sa şi mi-a făcut Sfântul Maslu numai pentru  mine. Aceasta  m-a  încurajat  şi mi-a dat o mulţumire în suflet şi o speranţă că am să mă vindec. Mai târziu am aflat că părintele era Părintele Iustin Pârvu.
            Trebuia să plec la operaţie şi nu se ştia în ce stadiu este boala mea.
            A mai trecut un timp de am putut ajunge şi pe la Mănăstirea Cernica, la racla Sfântului Calinic şi la Părintele Ilarion Argatu. I-am spus Părintelui Argatu necazurile mele, m-a încurajat că o să se roage pentru mine şi că va fi bine, după care m-am întors acasă.
            Am aflat de un regim sever un fel de post negru foarte greu care te poate ajuta în situaţii extreme. L-am întrebat pe duhovnicul meu Părintele Mihai Valică ce să fac, să ţin postul sau să merg la operaţie? Mi-a spus să ţin post 3 zile şi apoi să vin la el. Am ţinut trei zile post, m-am dus la părintele şi el a făcut 2 bilete pe care a scris una din aceste două opţiuni şi m-a pus să trag la sorţi. Mi-a căzut să ţin post şi să nu merg la operaţie. Se apropia şi Postul Mare, m-am bucurat că scap de operaţie şi că voi ţine postul, însă, mă îngrijoram la gândul că nu-l voi putea ţine fiind atât de aspru. Aveamla Bucureşti o prietenă, Laura, pe care am cunoscut-o la Mănăstirea Turnu de pe Valea Oltului aproape de Mănăstirea Cozia, ea m-a ajutat să ţin acel post. Am stat la această prietenă cu toate că era urmărită, avea funcţie mare în stat şi locuia pe Primăverii. Rugându-mă cu lacrimi pentru sănătatea mea, mi-a venit un gând de la Dumnezeu ca să vorbesc cu şapte preoţi să-mi acopere postul meu cu postul negru al lor. Astfel am început postul şi regimul sever ce consta în a consuma total numai lichide de sucuri şi ceaiuri timp de 42 de zile. Zilnic citeam acatiste, la toţi sfinţii din Acatistier. În sărbători şi duminici mergeam la Sfânta Liturghie. Participam la Sfintele Masluri la Mănăstirea Antim şi Mănăstirea Cernica unde luam binecuvântare şi putere de la Părintele Ilarion Argatu. Seara participam  la  vecernie. Primele trei zile au trecut foarte uşor, apoi a început greul. În a cincea zi a fost pragul de trecere a organismului de la o viaţă normală la un regim sever. Dimineaţa mă trezeam epuizată, cu transpiraţii reci, limba greoaie. Prietenei mele Laura îi era frică să nu păţesc ceva mai grav şi îmi sugera să renunţ. Pe încetul am intrat într-un fel de normal. Pe încetul scădeam din raţie, nu mai puteam bea porţia de ceai şi de sucuri. Am slăbit foarte mult. M-am împărtăşit la mijlocul postului şi la sfârşit. Fără rugăciunile Părintelui Ilarion Argatu şi a celorlalţi preoţi nu aş fi putut rezista.
            În a 42-a zi eram la Mănăstirea Cernica. Era JoiaMare cu ceromonia spălării picioarelor. Părintele Ilarion slujea şi el în soborul de preoţi. Era în odăjdii şi ducea Sfântul Potir. Am mers în urma lui şi mă gândeam, oare mă va ajuta cu ceva acest post şi am căzut într-un soi de deznădejde. M-am dus la racla Sfântului Calinic unde am plâns cu amar.
            După un aşa regim sever şi post, am început cu mâncăruri uşoare. Eram slăbită de abia mă ţineam pe picioare. Au urmat  apoi multe complicaţii. Făcusem o tumoare, care în decurs de două luni s-a dublat. Am fost de două ori operată. Am suferit chinuri foarte mari. Am stat vreo cinci zile la reanimare, dar ştiam că încă nu mor. Alături de salonul meu se făceau avorturi şi programări toată ziua. Lângă patul meu era o doamnă pe care o vedeam foarte tulburată şi parcă voia să-mi spună ceva. Văzând că la căpătâiul meu am o carte de rugăciuni, a prins curaj să-mi spună că este îngrozită de un vis pe care l-a avut. De câte ori închidea ochii îi apărea scena ce a avut-o în vis. Mi-a spus că se făcea că cineva avea pe o tavă un copilaş drăgălaş. Când îndepărta tava de ea copilaşul era întreg, când apropia tava chiar sub bărbie copilaşul era tăiat în bucăţi şi-i poruncea: Mănâncă-l..., mănâncă-l. Primul lucru pe care am învăţat-o să-l facă a fost să meargă la un duhovnic şi să se spovedească. I-am spus de Părintele Ilarion Argatu, să meargă la el. Am ieşit din spitalul acela şi m-am dus acasă. Doctorii îmi mai dădeau trei luni de viaţă. Aveam nădejde în rugăciunilePărintelui Ilarion Argatu că am să scap din această încercare, voiam să mai trăiesc. Foarte greu mi-am revenit, că pentru păcatele mele am suferit. Nu ştiu cât mă va mai răbda Dumnezeu pe faţa pământului, dar deja au trecut 20 de ani de când am trecut prin aceste suferinţe.
            Mulţumesc lui Dumnezeu, Măicuţei Domnului şi tuturor sfinţilor la care m-am rugat şi m-au ajutat.
            Mulţumesc Părintelui Ilarion Argatu pentru rugăciuni şi binecuvântare şi celorlalţi preoţi care m-au ajutat cu rugăcinile şi postul lor de am scăpat dintr-o boală atât de cumplită.
____________________________________________________
66.-Idem

La racla Părintelui Ilarion Argatu am găsit mângâiere şi vindecarea fiului meu67

                        Tot ce s-a scris despre Părintele Ilarion Argatu în cărţi este adevărat. Eu nu l-am cunoscut când era în viaţă. Am aflat abia în anul 2008 de Părintele Ilarion. Aşa a vrut Dumnezeu să îmi descopere. Mi-a murit fetiţa de 3 anişori într-un accident de maşină. Eram însărcinată în luna a 6 a cu al 2-lea copil. Am trecut printr- o suferinţă cumplită. Căutam un răspuns, o alinare. Am fost la mulţi preoţi şi nu am găsit mângâiere. Cineva mi-a spus de Boroaia, de Părintele Ilarion, de moaştele sale. Am mers cu soţul meu şi băieţelul şi ne-am închinat la sfintele moaşte, am vorbit cu Părintele Alexandru Argatu şi am urmat sfatul lui. De aici mi-am găsit mîngâierea şi puterea de a trăi mai departe. Până mor voi urma învăţătura Părintelui Ilarion Argatu pe care îl consider preotul sfânt care   s-a născut vreodată şi care ajută pe oricine îi cere ajutorul.
Părintele Alexandru Argatu mi-a dat să citesc 40 de zile Acatistul Sfântului Prooroc Ilie şi a Sfântului Ciprian. La patru zeci de zile mi-a descoperit Dumnezeu cine mi-a făcut vrăji..., era soacra mea. Părinte Ilarioane, roagă-te pentru noi păcătoşii. Băieţelul meu s-a îmbolnăvit. Am mers cu el la spital şi medicii nu ştiau ce are, era să moară. I-am dus hainele la Boroaia jud. Suceava şi Părintele Alexandru i-a sfinţit hainele cu aghiasmă, le-am atins de racla cu sfintele moaşte. Când am îmbrăcat băieţelul s-a vindecat şi medicul nu a înteles ce a avut, a rămas fără răspuns. Părintele Ilarion Argatu l-a vindecat. Sfinte părinte îţi mulţumesc.
__________________________________________________
67.-Lemnaru Dana, mărturie,din data23.01.2011

Puterea Psaltirii
şi ale rugăciunilor Părintelui Ilarion Argatu68

                        Cu bucurie mă alătur celor care mărturisesc despre puterea rugăciunilor pe care le are în faţa lui Dumnezeu Părintele Ilarion Argatu, unchiul sfinţiei voastre. Am citit şi eu cartea „Fapte minunate din viaţa de duhovnic a Părintelui Ilarion Argatu”. Cartea mi-a întărit credinţa şi mi-a sădit în suflet nădejde şi speranţă. Am aflat de acolo despre marea putere pe care o are Psaltirea şi rugăciunile de la Mănăstirea Sihăstria (pg.157, „Chipul bând şi drag al Părintelui Cleopa, duhovnic şi prieten al Părintelui Ilarion).
Găsindu-mă într-o situaţie grea cu un examen greu, cu multă materie de învăţat şi dificilă, având şi servici, m-am gândit să trimit şi eu, slujbe pentru Psaltire şi Acatist, ca să pot învăţa şi să am reuşită la examen. În acelaşi timp am trimis şi la Mănăstirea    Frăsinei,   întemeiată   de    Sfântul    Calinic    de   la Cernica. Am aprins şi o lumânărică la poza Părintelui Ilarion Argatu şi l-am rugat din tot sufletul să mă ajute cu examenul. Ca printr-un miracol s-au rezolvat toate problemele legate de examen şi de lucrarea pe care o aveam de făcut.
Cred că Părintele Ilarion m-a ajutat de dincolo cu puterea rugăciunilor sfinţiei sale şi-i mulţumesc în acest mod.
_____________________________________________________
68.-Ecaterina Ghiţă, Bucureşti, mărturie, 03.12.2010

Sunt unii oameni, care, lucrează şi după moarte69

                        Dialog între Părintele Ioan şi D-l Dârţu Ioan, managerul Editurii Evanghelismos din Bucureşti, care, a venit la editura Mila Creştină să ia cărţile cu Părintele Ilarion Argatu. Cu cărţile în braţe, afirmă cu duioşie:
-Sunt unii oameni, care lucrează şi după moarte... Referindu-se la viaţa şi activitatea Părintelui Ilarion Argatu şi la cărţile multe ce se tipăresc cu sfaturile şi învăţăturile care le-a dat părintele în timpul vieţii sale în calitate de duhovnic.
-L-aţi cunoscut pe Părintele Argatu?
-L-am cunoscut pe Părintele Argatu şi îmi era aşa de drag...
-Deci, l-aţi cunoscut pe părintele... sunt unii care vorbesc de rău.
-Acuma..., mai sunt şi cârcotaşi din aceştia, ca şi la Cuviosul Paisie Aghioritul. Părintele Vasile, economul de la Lainici, de câte ori duc cărţi la mănăstire, îmi zice:
-Măi frate, eu mă căiesc câte zile oi avea, că n-am fost vrednic să-l văd pe bătrânul, pe Cuviosul Paisie Aghioritul. Mă duc  şi eu pe Sfântul Munte, prin 1992, auzisem de el şi am zis să mă duc şi eu să iau blagoslovenie. Mai jos, undeva la o chilie, am dat de nişte români din ăştia amestecaţi cu greci pe acolo şi le-am zis unde vrem să mergem şi au zis:
-Ce mergeţi bă, bătrânul este înşelat, e înşelat rău.., nu, nu aveţi ce merge pe acolo...., vorbeşte cu animalele..., îi mângâie pe creştet pe şerpi, vorbeşte cu ei, le dă să mănânce din cutii de conserve..., e înşelat. Cuviosul ajunsese ca Adam înainte de cădere şi ei îl considerau nebun, înşelat... Nu mai mergem dacă a ajuns aşa. Nu am mai mers să luăm blagoslovenie de la Cuviosul Paisie. Îmi pare aşa de rău... Mai târziu s-a dovedit că Părintele Paisie era un sfânt. De aia zic: cârcotaşi se găsesc pe toate drumurile, care să comenteze şi să bată clopotele în gura mare.
-Care nu l-au înţeles pe Părintele Cuvios Paisie, nu-l înţeleg nici pe Părintele Argatu.
-Nu înţeleg pe nimeni, pentru că ei de fapt nu se înţeleg pe ei. Trebuie să te înţelegi întâi pe tine şi dupăaceia să pui gând bun faţă de toţi.
-Aşa este, da. Auzi, că e înşelat..!
-A recunoscut Părintele Vasile şi a zis: uite mă, m-am lăsat dus de gurile rele şi am pierdut.
-Da. Aşa pierzi nişte ocazii unice în viaţa ta, luându-te după alţii.
-Da.
_____________________________________________________
69.-Dârţu Ioan,Ed.Evanghelismos,Bucuresti, mărturie, înregistrată în data03.12.2010

O ţineau trei bărbaţi de mâini
şi de picioare70

                         Subsemnatul Racoviţă Ştefan din Iaşi str...... Am cunoscut pe Părintele Ilarion Argatu şi am o deosebită afecţiune pentru viaţa sa evlavioasă şi curajul de a mărturisi credinţa ortodoxă..., şi de a ajuta oamenii necăjiţi de duhurile rele.
Personal am participat la rugăciunile sfântului Vasile cel Mare. Înainte de a începe rugăciunile a invitat pe o vrăjitoare să iasă afară din încăperea în care se vor face rugăciuni de izgonire a duhurilor rele de la credincioşii săi.
Aceasta pentru a nu le face rău la acele vrăjitoare de a se chinui foarte tare în timpul rugăciunii.
Personal am simţit ajutorul rugăciunilor Părintelui Ilarion Argatu şi pe această cale mulţumesc lui Dumnezeu pentru că a înzestrat poporul român cu asemenea sfinţi care   să-l ajute să lupte împotriva duhurilor răutăţii.
Am simţit în timpul rugăciunilor cum parcă mă uşuram de anumite forţe negative, care mă tulburau, care te ţin încordat tot timpul şi mereu de a te certa cu aproapele.
Ca să revin la afirmaţia părintelui de mai înainte au ieşit pe uşă 2 femei şi m-am uitat după ele, fiindcă eram lângă uşă. Abia atunci părintele a început să citească rugăciunile.
În timpul rugăciunii, o fată mică de statură cam de 20-25 ani a ţipat mai tot timpul chiuind şi blestemând pe părintele. La sfârşitul rugăciunii, părintele a zis:
-Nu a ieşit din fată răul, fiindcă este un drac cu gheare lungi înfipte în sufletul ei.
O  ţineau  trei  bărbaţi  de  mâini  şi de picioare, dar avea o
putere foarte mare de se repezea şi la Părintele Ilarion Argatu.
După ce s-a terminat rugăciunea am văzut-o că mânca numai legume şi foarte puţine şi a zis cuiva că aşa i-a recomandat părintele pentru a se face sănătoasă. M-am uitat mai bine la ea şi am observat că nu era aşa voinică dar totuşi avea putere în timpul rugăciunii de a se manifesta cum nu se cuvine unei fete la vârsta ei şi credincioasă.
Toate acestea le-am văzut mergând în pelerinaj la Mănăstirea Cernica din Bucureşti cu care ocazie am mers la moaştele Sfântului Calinic.
Subsemnatul sunt un om păcătos, cu multe păcate şi antecedente în ceea ce priveşte practicarea credinţei, respectarea celor 10 porunci şi a dragostei. Mereu cad şi mereu nu reuşesc să ajung unde ar trebui după dorinţa Domnului nostru Iisus Hristos, care şi-a vărsat sângele pentru noi.
Cu toate acestea fiind lângă racla Sfântului Calinic am adulmecat o mireasmă foarte frumoasă care nu se aseamănă cu nici un parfum pământesc. M-am umplut de o linişte şi o pace cum nu am mai avut niciodată.
Acestea toate s-au petrecut acum cam 10-12 ani şi este foarte adevărat că citisem viaţa Sfântului Calinic cu multă evlavie şi bucurie că un om poate face ce a făcut Sfântul Calinic.
Cam atât am avut de zis cu privire la Părintele Argatu Ilarion, care-l rog să se roage la Dumnezeu pentru mine păcătosul.
Al dumneavoastră Ştefan care este român şi creştin ortodox.
____________________________________________________
70.-Racoviţă Ştefan, Iaşi, scrisoare, 06.03.2009

Dumnezeu mi-a scos în cale pe Părintele Ilarion Argatu

                        Mă numesc Ţavoc Melania, am 59 de ani şi locuiesc în comuna Băleşti, judeţul Gorj. Prin anii 1984-1985, am fost la Bucureşti, în ideea de a ajunge la Ministerul Energiei Electrice, am fost dată afară pe nedrept şi-mi căutam drepturile.
            Am auzit de Părintele Ilarion Argatu şi doream mult să ajung la dânsul.
            O săptămână întreagă, am dormit noaptea prin gară iar a doua zi eram la uşa ministerului pentru a fi primită în audienţă, dar, în zadar. După o săptămână am început să mă interesez întrebând de lume unde este Mănăstirea Cernica. Nimeni nu-mi putea da un răspuns clar şi cum să ajung acolo. Parcă era făcut. După o săptămână de încercări zadarnice, am hotărât să plec acasă la Târgu Jiu, dar nu înainte de a trece pe la Moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov din dealul Mitropoliei din Bucureşti pentru a mă închina.
            Am urcat dealul Mitropoliei, am intrat în biserică şi am aprins câteva lumânări, apoi am ieşit în curte şi cu braţele încrucişate stăteam aproape plângând. La un moment dat, apare un preot călugăr în vârstă, cu barba albă şi care se grăbea să intre în biserică. Îl opresc şi-i spun:
            -Sărut mâna, părinte! Îmi daţi voie să vă întreb şi eu ceva? Îmi răspunde:
            -Să trăieşti matale, spune-mi!
            -Părinte, există Dumnezeu? Căci lucrul cel rău ştiu că există!
            -Fata tati, aşa cum există lucrul rău, există şi lucru bun, dar cel rău dacă e făcut să-ţi taie capul, ţi-l taie, piciorul sau mâna sau altceva, dar dacă ai credinţă în Dumnezeu, El te salvează. Dumnezeu nu dă atunci când vrem noi, El are răbdare,
aşa că şi noi trebuie să avem răbdare.
            -Părinte, slujiţi la Mitropolie?
            -Nu.
            -Dar unde slujiţi? Îmi spune:
            -La Mănăstirea Cernica.
            -Au părinte, de o săptămână caut Mănăstirea Cernica şi   n-o găsesc, cum ajung acolo? La care părintele îmi spune ce tramvaie şi ce autobuze trebuie să iau pentru a ajunge la mănăstire. Apoi, îl mai întreb:
            -De cine întreb pentru a vă găsi pe dumneavoastră?
            -De Preotul Ilarion Argatu. Atunci am zis:
            -Pe dumneavoastră vă caut părinte, sunt o credincioasă de la Târgu Jiu şi uite ce minune a făcut Sfântul Dimitrie v-a adus să mă întâlnesc cu dumneavoastră aici!
Mi-a spus că până seara la ora 18,00 am timp să-l caut la Cernica, la ora aceea mi-a spus că are slujbesau rugăciuni la chilia dânsului. Seara la ora 18, am fost la chilia părintelui. Era plină de lume, inclusiv sala de la intrare până jos la scări, toată lumea era în genunchi. Am urcat scările pentru a îngenunchia şi eu. M-a observat, pentru o fracţiune de timp s-a oprit din rugăciune şi spune:
            -Doamna vine tocmai de la Târgu Jiu, m-a întâlnit la Mitropolie, pe mine mă caută. Dumnezeu a făcut să mă întâlnească!
Îmi face semn să mă apropii de dânsul, mi-a zis să iau loc, am îngenunchiat iar dânsul a continuat rugăciunile. După rugăciuni, i-am povestit necazul meu. M-a trimis la Măicuţa Bogdana să dorm la dânsa. Nu mai erau locuri nicăieri în mănăstire. Dimineaţa pe la orele 6,00, am fost prezenţi cu toţii la chilia părintelui. După rugăciunile de la chilie, m-a binecuvântat şi mi-a zis:
            -Acum, du-te la ministru, vei intra şi vei rezolva necazul matale.
            Am plecat şi la aceeaşi uşă la care am bătut timp de o săptămână, am bătut iar. Am fost primită de ministru şi mi-am rezolvat problema cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu binecuvântarea părintelui. Am mai stat 2 zile pe la Mănăstirea Cernica şi am participat la rugăciunile şi slujbele Părintelui Ilarion. Am revenit la Târgu Jiu şi am povestit tuturor cum Bunul Dumnezeu mi l-a scos în cale pe Părintele Ilarion Argatu. După revoluţie, am dorit să revin pe la Mănăstirea Cernica,dar cineva mi-a spus că părintele nu mai este pe acolo. Şi ce credeţi, într-o zi deschid televizorul şi văd pe ecran fotografia Părintelui Ilarion Argatu şi cineva făcea anunţul că Părintele Ilarion Argatu s-a stins din viaţă. Îmi pare rău că s-a stins din viaţă un om ca Părintele Ilarion Argatu, dar pentru mine trăieşte şi-l aştept să-mi dea sfaturi de acolo de unde este. Aşa cum Îl simt pe Domnul nostru Iisus Hristos că este lângă mine, şi pe îngerul meu păzitor, tot aşa simt lângă mine prezenţa Părintelui Ilarion.
_____________________________________________________
70.-Racoviţă Ştefan, Iaşi, scrisoare, 06.03.2009

Minunea descoperirii a unui băiat pierdut71

                                    Ofamilie cu care eram prieteni, avea un băiat, singurul copil la părinţi, ce a părăsit faultatea, n-a mai vrut să meargă la cursuri, a furat maşina tatălui său şi a plecat de acasă. Părinţii l-au căutat disperaţi peste tot unde puteau să-l caute, nu l-au găsit de parcă intrase în pământ. Văzând că a dispărut fără urmă şi nu-l mai găsesc, tatăl a luat trenul din Cluj şi a plecat direct la Mănăstirea Cernica la Părintele Ilarion Argatu ca să-l ajute. Ajungând acolo, fără să zică încă nimic şi fără  ca  părintele  să-l  întrebe  de  ce a venit, părintele a început să-i zică:
-Ştiu pentru ce ai venit la mine! Stai liniştit! Du-te acasă înapoi, că , odată ce ai să ajungi acasă o să ajungă şi vestea că băiatul matale vine acasă.
Tatăl a spus:
-Părinte, nu pot să cred aşa ceva pentru că l-am căutat peste tot.
-Dacă nu poţi să crezi, nu trebuia să vii la mine.Tatăl s-a urcat în tren şi a venit la Cluj, înapoi. Când a ajuns acasă numai ce primeşte un telefon de la băiat spunându-i:
-Tată, vă rog frumos veniţi după mine, sunt la vreo 40 km de Cluj si nu mai am benzină cu ce să ajung acasă.
Tatăl băiatului l-a luat pe fiul meu cu maşina şi a plecat în întâmpinarea băiatului. L-au găsi pe marginea drumului stând şi aşteptând. Nu-i venea să creadă că ceea ce i-a spus Părintele Argatu poate fi adevărat. De atunci pomeneşte mereu de Părintele Ilarion Argatu şi promite că de câte ori va avea ocazia să treacă prin Moldova va merge şi pe la mormântul Părintelui Ilarion la Boroaia, să-i mulţumească încă odată pentru liniştea pe care i-a dat-o.
Băiatul umblase besmetec cu maşina pe unde-l tăiase capul cheltuind toţi banii pe cazări în hoteluri şi pe mese, nu ştiu nu pot zice nimic, nu ştiu ce a făcut dar a cheltuit toţi banii. A lipsit cam vreo două săptămâni, timp în care a pus familia pe jar şi în situaţia disperată că l-au pierdut. Au auzit de minunilece le făcea Părintele Ilarion Argatu la Mănăstirea Cernica şi a plecat tatăl direct acolo. Mare minune. Acest lucru l-a povestit la toţi prietenii şi cunoscuţii.
Eu sunt Carp E. de loc din Preuteşti, judeţul Suceava, prin căsătorie locuiesc în Cluj Napoca.
__________________________________________________
71.-Carp E,Cluj Napoca, mărturie, înregistrată în data 24.10.2011

Avea un zâmbet şi o căldură în glas care mângâia sufletele zdrobite de atâta amărăciune

                        Odoamnă căsătorită în judeţul Ilfov dar, născută în Boroaia (Jud.Suceava), povesteşte:
-Când eram copil şi Părintele Argatu era ascuns de frica comuniştilor, pentru că voiau să-l omoare, mama mea mergea în ascuns la dânsul acasă şi, undeva în pivniţă îi făcea rugăciuni pentru ce avea nevoie la vremea aceea. De fiecare dată când mergea mama, mă lua şi pe mine şi mă lăsa în curte să mă joc cu copiii dânsului, să pară că mama merge la preoteasă, că sunt prietene.
            După ani de zile, eu m-am căsătorit într-o comună din judeţul Ilfov (aproape de Bucureşti) şi după câţiva ani de căsătorie am aflat că Părintelui Argatu i-a murit soţia şi s-a călugărit iar acuma este preot călugăr la mănăstirea Cernica.
            Cât am fost copil nu l-am văzut niciodată iar acuma aveam şi eu probleme în familie, ca orice om, şi simţeam nevoia să-l văd şi să se roage şi pentru mine şi casa mea.
M-am dus la Cernica şi l-am găsit în chilia dânsului cu lume multă. Când i-am văzut chipul blând şi obosit (era vară şi lume foarte multă, nu era aer în cameră, parcă mai mult abur din cauza aglomeraţiei şi atâtor suflete necăjite) ochi mari şi expresivi, care în ciuda faptului că era obosit te pătrundeau când se uita la tine, avea un zâmbet şi o căldură în glas care mângâia sufletele zdrobite de atâta amărăciune. Nu ştiu dacă am făcut vreun efort să ajung la dânsul, dar ştiu că dintr-o dată parcă m-am aflat în genunchi lângă pat, pentru că acolo sta dânsul şi vorbea cu lumea. I-am sărutat mâinile şi i-am spus cine sunt. A făcut un gest pe care n-am să-l uit niciodată şi care mult mă întăreşte de câte ori sunt supărată. Mi-a luat ambele mâini în pumnul dânsului şi cum sta aşa cu capul în jos îi curgeau lacrimile pe mâinile mele. Cred că numele meu şi Boroaia i-au amintit de anii grei de prigoană, de copiii dânsului şi mai ales de preoteasă pentru că tare mult a iubit-o şi mult a suferit biata de ea şi-a crescut singură copiii, avea cinci copii, nu unul sau doi. După ce a lăcrimat şi m-a făcut şi pe mine să plâng, apoi am vorbit i-am spus necazul meu, mi-a făcut o rugăciunenumai mie, m-a sfătuit ce să fac, m-a mângâiat pe cap şi m-a binecuvântat spunându-mi că va fi bine. Era atât bine lângă dânsul parcă n-aş mai fi plecat de acolo.
Tare blând şi bun era, se uita după mine când am plecat şi ochii aceia pătrunzători parcă-i văd aevea.
            Nu mai avem acum preoţi aşa ca dânsul, acum toţi sunt grăbiţi, nervoşi, n-au răbdare să te asculte.
____________
Iisus Hristos
Autentificare



Inregistrare
Recuperare parola

Vizitatori

Afisari azi: 127
Afisari total: 14207927
Vizitatori online: 3

Magazin online
Newsletter

   

Articole recente
Scrie un articol